Cine îngenunchează leul din R. Moldova?

EXCHANGE// A fost nevoie de o singură zi și un singur om pentru a da peste cap tot ce Banca Națională a Moldovei numește „stabilitate” pe piața valutară

A trecut o săptămână din ziua în care piața valutară din R. Moldova a fost zdruncinată de un „cutremur” provocat de câteva bănci care au stabilit un curs de schimb pentru euro și dolar care a depășit toate recordurile din R. Moldova. Societatea a început să intre în panică, presa a luat la întrebări guvernanții, Banca Națională a Moldovei a scos repede din safeu 20 de milioane de dolari, iar guvernatorul Dorin Drăguțanu a arătat, sfios, cu degetul spre „băieții șmecheri” ai lui Veaceslav Platon. Atât. Deși a anunțat că a creat un grup de lucru pentru a investiga situația, BNM preferă astăzi să nu vorbească despre acest subiect.

„Euroșocul”

Obișnuiți cu recordurile zilnice bătute de moneda națională care devine din ce în ce mai slabă, moldovenii s-au trezit vinerea trecută cu un „euroșoc” din euforia veștii din ajun despre liberalizarea regimului de vize, votată în Parlamentul European. Câteva bănci comerciale au afișat un curs de vânzare al euro de peste 19,21 de lei și de 14,04 lei pentru un dolar. Asta în condițiile în care cursul oficial anunțat de BNM nu s-a deosebit prea mult de cel din zilele precedente. Pentru a evita panica, BNM a scos la licitație 20 de milioane de dolari, readucând cursul de schimb al valutei la valoarea sa obișnuită. Tot Banca Națională a anunțat că a pornit o investigație pentru a clarifica situația.

BNM a luat apă în gură

„Nu înțeleg de ce reveniți la acest subiect acum. Situația de pe piața valutară a revenit la normal și se menține constantă de câteva zile”, a stăruit să ne convingă șefa serviciului de presă al BNM, Rodica Teleucă. După ce am insistat să aflăm ce a reușit să descopere grupul de lucru care investighează cazul de vinerea trecută, aceeași sursă ne-a comunicat că, deocamdată, grupul de lucru încă nu și-a finalizat ancheta, iar dacă va fi depistată încălcarea legii, vor fi aplicate sancțiuni.

Acum o săptămână, guvernatorul Dorin Drăguțanuera mai vorbăreț. „Se pare că așa-numiții băieți șmecheri din sistemul bancar nu au astâmpăr. Una din băncile comerciale („Moldindcombank” – n.r.) a fixat azi un curs cu 20 de bănuți mai mare decât celelalte bănci. Această bancă nu a venit astăzi la licitația BNM”, a declarat Drăguțanu în cadrul unei emisiuni TV, sugerând că șocul valutar din 27 februarie este „opera” omului de afaceri Veaceslav Platon, despre care se spune că ar fi patronul neoficial al acestei bănci.

Un om influent

Și în culoarele Ministerului Finanțelor tot despre „mâna” lui Platon se vorbește.

„După demonstrația de forță de la Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe, după tentativele de a corupe deputații, domnul Platon a decis deschis să își arate mușchii. Ceea ce s-a întâmplatvinerea trecută pe piața valutară nu poate fi justificat logic. Singura explicație este că cineva a vrut să ne arate cât de ușor poate el destabiliza situația din republică de câte ori vrea”, ne-au declarat surse din cadrul ministerului. Platon a negat aceste acuzații. „M-au găsit din nou țap ispășitor”, a spus el.

Experții economici evită să dea nume, dar și ei vorbesc despre opera unui influent om de afaceri.

„Explozia de vinerea trecută de pe piața valutară putea fi provocată fie de o descreștere economică bruscă sau de o urgență de plată a vreunei datorii mari, lucruri care nu s-au întâmplat. Un alt motiv ar fi că cineva, o persoană foarte influentă, care deține multe afaceri în R. Moldova, a început brusc să cumpere valută, creând un deficit pe piață”, explică expertul Roman Chircă.

Leul va prinde la puteri

Atât el, cât și Gheorghe Costandache, un alt expert economic, afirmă că aceste cumpărări masive de valută au început în R. Moldova încă în vara anului trecut. „În iunie 2013, un grup de companii care duc la o singură persoană au contractat mai multe credite de miliarde de lei de la patru bănci importante din R. Moldova. Acum, acesta provoacă majorarea cursului pentru a-și putea vinde valuta cât mai scump. Aici e vorba de speculație pură, iar Banca Națională este la curent cu aceste jocuri și le tolerează, de aceea a evitat până acum să intervină pe piață. Abia vineri a scos bani din rezervă, semn că de această dată jocurile au fost făcute de străini”, susține Costandache.

Cei doi experți cred că, până în mai 2014, vom asista la o apreciere lentă a leului care ar putea reveni la valorile sale de acum un an – de 16,30 lei pentru un euro și 12,5 lei pentru un dolar.

În doar jumătate de an, în condițiile unei situații stabile în republică, Banca Națională a Moldovei a reușit performanța de a scumpi cu doi lei un euro și cu un leu dolarul.

Quiprodest?

Deprecierea valutei naționale în raport cu celelalte valute de referință convine statului care mai ușor își încasează veniturile prin majorarea valorii impozitelor, exportatorilor și celor care trăiesc din remitențe.

Efectele negative ale devalorizării leului sunt impulsionarea inflației, sărăcirea populației, devalorizarea veniturilor obținute în lei, scăderea capacității de cumpărare.

Veaceslav Ioniță, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe:

„Am mai multe întrebări față de modul în care BNM intervine pentru a stabiliza situația pe piața valutară. Vom organiza audieri la comisie. Din informațiile oferite săptămâna aceasta de BNM, în ultimele două luni a scăzut considerabil oferta de valută, ceea ce a dus la deprecierea leului. BNM a decis să intervină abia în februarie”.