Cine îi dă în OBRAZ lui Val Butnaru și Jurnal TV?

jurnal.md

SCRISOARE DESCHISĂ moderatorului talk-show-ului „Cabinetul din umbră” de la „Jurnal TV”, Dlui Val Butnaru:

Stimate Domnule Val Butnaru,

Sunt nevoit să mă adresez Dvs. prin intermediul acestei scrisori deschise drept urmare a comportamentului de care aţi dat dovadă Dvs. în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” din 31 octombrie 2013, când V-aţi permis grave devieri de la normele deontologiei profesionale, dar şi de la prevederile legale, încercând să manipulaţi opinia publică, în cazul companiei „NormaTelecom”, administrator al căreia sunt. În cele ce urmează, mă voi referi în detalii la acest subiect, nu înainte însă de a expune succint esenţa problemei.

Astfel, la 18 martie 2005, între firma de producere „Norma” SRL şi Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a fost încheiat un contract având ca obiect proiectarea, construcţia şi exploatarea liniilor de fibră optică în zona de expropriere a căii ferate din Republica Moldova pe segmentul Chişinău – Ungheni - Frontiera de Stat. Contractul a fost executat parţial de ambele părţi contractante şi anume: a fost construită reţeaua de transport de date prin fibră optică pe segmentul Frontiera de Stat cu România – Ungheni şi finalizate lucrările de proiectare pe segmentul Ungheni – Corneşti – Chişinău.

Ulterior, la 26.05.2006, ÎS „Calea Ferată din Moldova”, prin scrisoarea nr. 236/Hmax, adresată FP „Norma” SRL, a cerut sistarea executării lucrărilor de construcţie a reţelei de transport de date din motivul „apariţiei unor circumstanţe”. Prin scrisoarea nr. H- 4/327 din 22.06.06, ÎS „Calea Ferată din Moldova” explică acţiunile sale de sistare a lucrărilor prin interdicţia impusă de Procesul-verbal din 12.06.2006, al consfătuirii comune a Miniştrilor Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Dezvoltării Informaţionale (vezi hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 18.01.2008).

Constatând imposibilitatea executării contractului nr. 8500507 din 18.03.2005 din motivele indicate în procesul-verbal al consfătuirii comune a Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Ministerul Dezvoltării Informaţionale din 12.06.2006, F.P. „Norma” S.R.L. s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere de contestare a procesului-verbal din 12.06.2006.

La 18 ianuarie 2008, Curtea de Apel Chişinău a admis acţiunea FP „Norma” SRL împotriva Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, intervenienţi accesorii Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică, SRL „Edata trans” cu privire la contestarea actului administrativ, a anulat procesul-verbal din 12.06.2006 al consfătuirii comune a Miniștrilor Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor și Dezvoltării Informaționale, ca fiind act administrativ ilegal în fond și emis contrar prevederilor legii, a obligat Ministerul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor al Republicii Moldova de a nu crea obstacole în executarea de către ÎS „Calea Ferată din Moldova” să procedeze imediat la executarea contractului nr. 8500507 din 18 martie 2005.

Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2008, menţionată mai sus, a fost atacată cu recurs de către ÎS „Calea Ferată din Moldova”, Ministerul Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova la Curtea Supremă de Justiţie. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 martie 2008, dosarul nr. 3r-500/08, recursul a fost respins, hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2008 fiind menţinută.

Prin Încheierea Colegiului Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie nr. 3rh-65/08 din 16.04.2008, cererile de revizuire au fost respinse ca fiind inadmisibile.

Statul, prin instituțiile sale, a făcut tot posibilul ca hotărârea judecătorească să rămână neexecutată. Mai mult ca atât, interesul sporit al statului în neexecutarea Hotărârii Curţii de Apel Chişinău nr. 3-318/08 din 18.01.2008, menținută prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05.03.2008 nr.3r-500/08, se urmăreşte şi prin faptul că Guvernul, prin intermediul Procurorului General al Republicii Moldova, a depus la Curtea de Apel Economică o cerere privind recunoaşterea nulităţii contractului nr. 8500507 din 11.03.2005 (în fapt din 18.03.2005), încheiat între FP „Norma” SRL şi ÎS „Calea ferată din Moldova”. Procurorul General nu avea temeiuri legale de a se adresa în judecată, dat fiind faptul că Deciziile judecătoreşti nr. 3-318/08 din 18.01.2008 şi nr.3r-500/08 din 05.03.2008, fiind definitive şi irevocabile, sunt executorii şi au puterea lucrului judecat.

La 22.05.2008, Curtea de Apel Economică, prin încheierea nr. 2e-698/08, a admis demersul procurorului şi a suspendat executarea lucrărilor ce reies din contractul nr. 8500507 din 18.03.2008 între FP „Norma” SRL şi ÎS „Calea Ferată din Moldova”, motivând prin faptul că „este mai raţional de a fi suspendate continuarea lucrărilor, întrucât, pe moment, nu se poate de apreciat rezultatul hotărârii ce va fi emisă”.

Înțelegând că executarea contractului nr. 8500507 din 18.03.2008 este tergiversată de intervenţia directă a statului, prin intermediul organelor sale, că este încălcat dreptul la proprietate al FP „Norma” SRL, constituit din prejudiciul material direct, adus prin neexecutarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii, că executorul judecătoresc a tergiversat executarea hotărârii judecătoreşti prin stabilirea termenelor repetate pentru ca Guvernul să obţină emiterea Încheierii Curţii de Apel Economice nr. 2e-698/08 din 22.05.2008, prin care ilegal se stopează executarea hotărârii judecătoreşti, că Guvernul, printr-o simplă Încheiere judecătorească, blochează executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, FP „Norma” SRL, pe data de 04.08.2008, a adresat CEDO o cerere privind violarea dreptului la proprietate și a cerut o satisfacție echitabilă. Prin hotărârea sa definitivă nr. 38503/08 din 03.11.2011, Curtea a declarat cererea „Norma” SRL admisibilă şi a constatat că a avut loc violarea articolului 6 al Convenţiei şi a articolului 1 al Protocolului nr. 1, chestiunea privind satisfacția echitabilă fiind rezervată pentru o hotărâre separată.

Calvarul prin care trece întreprinderea noastră, însă, nu a luat sfârşit aici. La 25 iulie 2013, Judecătoria sectorului Râşcani al capitalei a admis doar parţial cererea noastră de reparare a prejudiciului pe care l-am suportat. De fapt, s-a decis să se achite cu titlu de prejudiciu sume mult mai mici decât cele reale şi, în situaţia creată, noi am fost nevoiţi să ne adresăm Curţii de Apel cu cerere de apel pentru modificarea hotărârii instanţei de fond. Dosarul este acum pe rol.

Aceasta este situaţia reală, iar mai jos mă voi referi la modul în care aţi prezentat Dvs. acest caz.

Astfel, în talk-show-ul din 31.10.2013, ați declarat că aveți dosarul „Norma” pe masă, ați demonstrat câteva mape, care, potrivit spuselor Dvs., conțin materiale privind cazul „Norma”. Domnia Voastră, ca un clovn adevărat, pe arena unui circ, aţi inversat lucrurile şi aţi deplasat accentele. Spectatorului i s-a sugerat cu totul altceva, precum că „Norma” ar fi un escroc şi ar pretinde pe nemeritate nişte prejudicii.Dacă aveaţi pe masă măcar Hotărârea CEDO nr. 38503/08 din 03.11.2011 în cazul „Norma” vs. Moldova, nu făceați declarații aberante despre „justiția Păpușarului”.În Hotărârea menționată succint sunt expuse circumstanțele cazului „Norma”. Este absolut clar expusă situația cum statul Republica Moldova, în persoana guvernanților de atunci (Voronin, Grecianîi, Ursu, Molojen, Gurbulea etc.), și-au bătut joc de firma comercială „Norma”, au distrus afacerea, iar apoi preț de câțiva ani nu au executat hotărârile instanțelor judecătorești naționale irevocabile și definitive, ceea ce a condus la condamnarea R. Moldova de către CEDO. Ce legătură are „Păpușarul” cu dosarul „Norma”? De ce în emisiune se vorbește de cazul „Norma”, iar la subtitre - despre „Justiția din buzunarul Păpușarului”? Este absolut evident că despre „Păpușar” s-a menționat special pentru a da altă coloratură cazului. Opinia publică este deprinsă cu gândul că „Păpușarul” este simbolul răului și atunci cazul „Norma” apare în altă lumină, una foarte proastă. E onest să procedaţi aşa? E corect ca, fără nicio dovadă, să ne puneţi alături de „Păpușar”, pentru ca să ne șifonați imaginea? Este oare acesta un jurnalism imparțial?

Din alt punct de vedere, vreau să Vă atrag atenţia, Dle Butnaru, că aţi comis o ingerinţă în actul de justiție. Cine poate face aprecieri pe un caz care este pe rol în instanța de judecată?

De asemenea, vreau să Vă atrag atenţia asupra faptului că ați invitat în studio analişti politici, formatori de opinie, dar nespecialiști în drept, și aţi încercat să-i atrageţi într-o discuție pe marginea unui caz pe care ei nu-l cunosc și, mai ales, aflat pe rol în instanța de judecată. Ar trebui să-i mulțumiţi Domnului pentru faptul că invitații Dvs., chiar dacă nu sunt juriști, au avut inteligența să nu susțină discuția pe care aţi încercat să le-o impuneţi.

Oare nu Vă este clar, Domnule Butnaru, că amestecul presei în actul de justiție are efect extrem de negativ pentru justițiabili? Atenție, noi vorbim nu despre critica din partea presei, dar despre un amestec la etapa soluționării litigiului. Oare comportamentul judecătorului Oleg Melniciuc, care a tergiversat examinarea dosarului „Norma” 17 luni, nu este produsul amestecului presei? Nu dorim să discutăm decizia pronunțată de Judecătoria Râşcani - ilegalitatea Deciziei rămâne pe conștiința judecătorilor care au pronunțat-o. Atâta timp cât nu este pronunțată o Decizie judecătorească definitivă, nu avem dreptul să ne expunem public poziția. Este foarte important ca cetățeanul să înțeleagă că amestecul în actul de justiție la etapa examinării lui nu este permis. Or, amestecul oricui, inclusiv al presei, la această etapă, aduce prejudicii uneia dintre părți. Noi, „NormaTelecom”, niciodată nu am făcut zarvă în presă până la soluționarea definitivă a cazului, deși aveam mai multe decizii judecătorești definitive pronunțate în favoarea noastră, inclusiv Hotărârea CEDO din 03.11.2011.

Pentru noi este absolut neînțeleasă intervenția Domniei Voastre în acest caz, Domnule Butnaru. Doar din materialele dosarului „Norma”, pe care pretindeți că le cunoașteți, este absolut clară situația, este probat că statul ne-a distrus afacerea, ne-a prejudiciat enorm de mult. Este probat faptul că afacerea „Norma” a fost distrusă în interesul companiei de stat SA „Moldtelecom”, că beneficiarul acestor acțiuni ilegale ale statului a fost doar SA „Moldtelecom”. Este probat faptul că, în urma distrugerii afacerii „Norma”, SA „Moldtelecom” a rămas monopolist pe piața de telecomunicații pe toată perioada neexecutării hotărârilor judecătorești definitive pe parcursul a peste trei ani. În această perioadă, SA „Moldtelecom” a beneficiat de postura de monopolist şi, drept urmare, a avut supraprofituri. Este altă problemă cum au fost utilizate aceste supraprofituri. Deci, „Norma” nu pretinde la careva despăgubiri la care nu ar avea dreptul. În fapt, prejudiciul material este mult, mult mai mare.

Domnule Butnaru, poate încercați să faceți o incursiune în istoria contemporană a Moldovei și să Vă amintiți de cazul „Unistar Ventures” GmbH contra Moldovei, cazul în care Moldova a achitat în 2008, cu titlu de prejudiciu material acestei companii, 6 700 000 de euro. De altfel, din câte ştiu, anume din acești bani a fost construită afacerea „Jurnal TV”. Cazul „Unistar Ventures” GmbH contra Moldovei este absolut similar cazului „Norma” contra Moldovei. Doar cu o mică diferență: în cazul „Unistar Ventures” GmbH contra Moldovei beneficiari ai despăgubirii sunt proprietarii „Jurnal TV”. De ce nu ați făcut zarvă că statul Republica Moldova a fost prejudiciat de această firmă? Nu V-aţi gândit niciodată că „Norma” este într-o situație similară?

Mai mult, Domnule Val Butnaru, dacă Vă considerați jurnalist independent, ar fi cazul să faceți o analiză mai profesionistă și mai echidistantă. De ce nu aţi analizat cum a evoluat situația în telecomunicații, după ce „Norma” a obținut conectare transfrontalieră? Cum a evoluat situația de când „Norma” „a spart piața telecomunicațiilor tranfrontaliere”, când astfel de interconetctare (în afară de „Norma”) a obținut „Starnet”, „Orange”, „Moldcell”? Cum s-au diminuat prețurile la serviciile de telecomunicații? Cunoașteți Dvs. că prețurile au scăzut de peste 8 ori? Beneficiari ai acestor diminuări ai prețurilor, în cea mai mare măsură, sunt cetățenii Republicii Moldova, care au aproape cele mai mici prețuri la servicii la telecomunicații în lume. De asemenea, ţara noastră este pe locul 7 în lume la acces de Internet. Deci, în loc ca „Norma” să fie apreciată pentru distrugerea monopolului de pe piața de telecomunicații, pentru obținerea micșorării prețurilor la servicii de telecomunicații, pentru aportul său la accesibilitatea serviciilor Internet, viteză Internet, noi ne-am pomenit cu atacuri dure din partea „Jurnal TV”. Ori poate lucrurile sunt mult mai simple? Poate noi, fără să știm, am călcat peste interesele patronilor voștri? Sincer, noi nu cunoaștem interesele cui noi am deranjat. Suntem siguri că timpul o să le pună pe toate la locul lor.

Domnule Val Butnaru, chiar nu înțelegeţi că, prin ingerința în actul de justiție, prin amestecul în litigiile care sunt pe rol, Domnia Voastră aduceți un mare prejudiciu principiului imparțialității judecătorului? Oare nu înțelegeți că judecătorii din Moldova (mai bine zis, o bună parte din ei) nu au verticalitatea pe care ne-o dorim cu toții, că la pronunțarea deciziilor acești judecători adesea sunt influențați de presă, că adesea se conformează opiniei guvernanților. Oare nu înțelegeți că o justiție aservită politicului, guvernării, „o justiție care nu vrea să aibă de furcă cu mass-media” este extrem de periculoasă? Chiar nu înțelegeți că prin astfel de amestec în litigiile aflate pe rol Domnia Voastră nu contribuiți la reformarea justiției, dar, dimpotrivă, încurajați starea actuală de lucruri? De ce mai vorbiți atâta despre reformarea justiției, dacă, de fapt, nu o doriți? Domnule Val Butnaru, oare nu înțelegeți că, difuzând emisiuni cu accente deplasate, încurajaţi judecători de tip Oleg Melniciuc, care, pentru a întra în voie guvernării și a fi numiți în funcția de şefi, sunt gata să tergiverseze ani de zile examinarea litigiilor, să uite de verticalitate. În pielea noastră, a celor de la „Norma”, sunt mulți justițiabili. Cine îi va apăra pe ei de justiția fără verticalitate, de justiția lipsită de imparțialitate?

Dacă nu greşesc, la mai multe emisiuni de la „Jurnal TV” se tot vorbeşte de o justiţie părtinitoare, de o justiţie selectivă. Nu dorim o astfel de justiţie nici duşmanului.

Domnule Val Butnaru, Vă rugăm să meditați asupra acestei situaţii. Dacă am izbutit să Vă convingem că nu a fost cazul să interveniți într-un litigiu aflat pe rol, vom considera că deja ceva s-a făcutdin punct de vedere al avansării democraţieişi respectării principiilor de bază ale justiţiei.

Credeți-ne, după soluționarea definitivă a litigiului nostru, Veți avea destul material pentru a face o emisiune la această temă, care e necesară cu adevărat – o emisiune în cadrul căreia ar urma să fie pus accentul pe principiile de bază ale justiției. Sunt absolut sigur că acest caz va servi drept un bun exemplu de luptă cu monopolul, de respectare a principiului liberei concurențe, de neamestec al statului în justiție și în afacerile agenților economici privați.

Cu respect, administratorul SC „NormaTelecom” SRL, C. Marian

P.