CIFRE // Adevărul gol-goluţ despre „dosarul 7 aprilie”

FIASCO // Succesul cu care se poate lăuda PG în acest dosar numit simbolic „7 aprilie” ține de identificarea și pedepsirea persoanelor care au aruncat cu pietre în clădirile Președinției și Parlamentului

Niciun torționar după gratii, niciun provocator identificat, niciun nume de organizator stabilit, așa arată „dosarul 7 aprilie” la cinci ani când expiră termenul de prescripție pentru investigarea sângeroaselor evenimente din aprilie 2009. În lipsa unor succese evidente, Procuratura Generală a recurs din nou la înșiruire de cifre.

Marea realizare a procurorilor

Succesul cu care se poate lăuda cel mai mult organul de urmărire penală în acest dosar numit simbolic „7 aprilie” ține de identificarea și pedepsirea persoanelor care au aruncat cu pietre în clădirile Președinției și Parlamentului, provocate de inși pe care experții i-au identificat ca fiind provocatori bine pregătiți și instruiți. Potrivit ultimelor date, pentru participarea la dezordini în masă, însoțite de devastarea Președinției și Parlamentului, la acte de huliganism și jaf au fost pornite 102 cauze penale. 43 de persoane au fost aduse în judecată. Încă 178 de persoane urmau să ajungă în fața magistraților pe aceleași motive, doar cauzele în privința lor au fost încetate, după ce autoritățile au decis să îi ierte pe protestatarii violenți. „Rebutul” Procuraturii pe acest segment este de trei cauze penale suspendate. Reușita – 13 persoane condamnate și doar o achitare. Menționăm că printre cei condamnați se regăsesc Anatol Mătăsaru și Ion Rangu, un tânăr de 22 de ani care a stat aproape un an în detenție până la pronunțarea sentinței. Băieții rași pe cap, cu corpuri atletice, în costume sportive, cu sticle pline cu cocteiluri Molotov nu se regăsesc printre cei condamnați.

Eșecul

Cel mai mare insucces al procurorilor ține de demonstrarea în judecată a vinovăției polițiștilor care în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 au bătut tinerii aflați în Piața Marii Adunări Naționale în fața camerelor de luat vederi. Iar apoi, i-au trecut prin „coridorul morții” în comisariate. Din cele 78 de cauze penale pornite pentru tortură și exces de putere, doar o treime au ajuns în judecată, iar după gratii nu a mai ajuns niciun polițist. 34 de polițiști au fost achitați în judecată, iar altor 29 de polițiști magistrații au decis să le mai dea o șansă, condamnându-i la închisoare cu suspendarea pedepsei.Astăzi, 39 dintre polițiștii care au ajuns pe banca acuzaților în dosarul „7 aprilie” (adică mai mult de jumătate – n.r.), continuă să activeze în sistem. Unul dintre cei condamnați în judecată pentru maltratarea lui Anatol Mătăsaru, Ghenadie Floreac, a fost între timp avansat în funcție, fiind numit vicecomisar al raionului Drochia. În prezent, polițistul se află în concediu de îngrijire a copilului. În ultimii doi ani, ministrul de Interne, Dorin Recean, a reușit să scape de 11 dintre polițiștii cercetați în dosarul „7 aprilie”. Aceștia au fost însă concediați din alte motive, după ce judecătorii i-au achitat în dosarele de tortură din aprilie 2009.

În așteptare

De mai bine de doi ani, la Curtea de Apel Chișinău este examinat dosarul împotriva fostului ministru de Interne Gheorghe Papuc și a fostului vicecomisar de Chișinău Vladimir Botnari, acuzați de neglijență în serviciu soldată cu decesul lui Valeriu Boboc. Prima instanță a stabilit nevinovăția acestora. Aceeași a fost sentința și în cazul lui Ion Perju, acuzat că l-ar fi omorât pe Valeriu Boboc. Judecătorii nu se grăbesc să pronunțe sentințele, asta deși în trei zile expiră termenul de prescripție pentru cele mai multe dintre dosarele legate de evenimentele de acum cinci ani. Avocatul lui Papuc, Mihail Murzac, afirmă că în cazul clientului său termenul de prescripție este de 15 ani, de aceea nu avem motive de „îngrijorare”. Procurorul Sergiu Roșu, care prezintă în judecată dosarul, evită să presupună când ar putea fi pronunțată o sentință în acest caz, opinând doar că, dacă dosarul lui Papuc privind evenimentele din 7 aprilie nu ar fi fost comasat cu cel cu privire la închirierea sediului pentru PCRM, s-ar fi putut să avem deja o decizie definitivă în acest caz.