Chirurgii creează „plămân artificial” și salvează un bărbat care a trăit 48 de ore fără plămâni înainte de un dublu transplant

Un bărbat de 33 de ani aflat în stare critică a supraviețuit unui scenariu aproape de neimaginat, trăind timp de 48 de ore fără plămâni, datorită unei abordări chirurgicale revoluționare.

Într-un raport publicat în revista Med a editurii Cell Press, chirurgii descriu în detaliu cum i-au extirpat plămânii grav infectați și au folosit un sistem de „plămân artificial” pentru a-l menține în viață până la efectuarea unui transplant dublu de plămâni.

Cazul evidențiază o nouă modalitate promițătoare de a menține în viață pacienții aflați în stare critică, în timp ce aceștia așteaptă organe de la donatori. Metoda poate schimba modul în care sunt tratați pacienții cu leziuni pulmonare extreme.

„Era în stare critică. Inima i s-a oprit imediat ce a ajuns. A trebuit să-i aplicăm resuscitarea cardiopulmonară”, a spus autorul principal Ankit Bharat, chirurg toracic la Universitatea Northwestern. „Când infecția este atât de gravă încât plămânii se topesc, aceștia sunt afectați ireversibil. Atunci pacienții mor”.

Pacientul, în vârstă de 33 de ani, a dezvoltat sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS), o afecțiune periculoasă în care inflamația și infecția copleșesc plămânii și îi fac incapabili să mai asigure oxigenarea normală.

Boala a debutat cu o simplă gripă, care s-a agravat rapid. A fost apoi complicată de o pneumonie bacteriană severă, ceea ce a accelerat degradarea stării sale generale.

Pe măsură ce starea i s-a deteriorat, plămânii, inima și rinichii au început să cedeze. În acel moment, un transplant dublu de plămâni a devenit singura lui șansă reală de supraviețuire.

Plămânii bărbatului erau complet irecuperabili și contribuiau activ la răspândirea infecției în organism. Totuși, corpul său era mult prea instabil pentru a suporta imediat un transplant, astfel că medicii aveau nevoie de timp pentru a-l stabiliza înainte de intervenția finală.

„Inima și plămânii sunt intrinsec conectați”, a explicat Bharat. „Când nu există plămâni, cum menții pacientul în viață?” Această întrebare a stat la baza soluției inovatoare.

Pentru a depăși această problemă, echipa medicală a dezvoltat un sistem pulmonar artificial conceput să preia temporar rolul plămânilor pacientului.

Acest sistem oxigena sângele, elimina dioxidul de carbon și susținea circulația, permițând inimii și altor organe să continue să funcționeze chiar dacă pacientul nu mai avea deloc plămâni.

După ce plămânii afectați au fost îndepărtați, starea pacientului a început să se îmbunătățească treptat. Tensiunea arterială s-a stabilizat, organele au început să se refacă, iar infecția a fost adusă sub control.

La două zile după această intervenție, au devenit disponibili plămâni de la un donator, iar chirurgii au putut realiza cu succes un transplant pulmonar dublu. La mai bine de doi ani distanță, pacientul are o viață normală și o funcție pulmonară considerată sănătoasă.

„În mod convențional, transplantul pulmonar este rezervat pacienților care suferă de afecțiuni cronice, cum ar fi boala pulmonară interstițială sau fibroza chistică”, a spus Bharat, subliniind că acest caz extinde înțelegerea indicațiilor pentru transplant.

„În prezent, oamenii cred că, dacă suferi de SDRA severă, trebuie să-i susții în continuare și, în cele din urmă, plămânii se vor vindeca”.

Cu toate acestea, examinarea plămânilor îndepărtați a arătat o altă realitate. Analiza moleculară a evidențiat cicatrici extinse și leziuni ale sistemului imunitar, semne clare că țesutul pulmonar nu se putea reface.

„Pentru prima dată, din punct de vedere biologic, oferim dovezi moleculare că unii pacienți vor avea nevoie de un transplant pulmonar dublu, altfel nu vor supraviețui”, a spus Bharat, subliniind importanța acestor constatări.

Deocamdată, această abordare rămâne limitată la centre medicale foarte specializate, care dispun de expertiza, tehnologia și resursele necesare pentru a aplica o astfel de procedură complexă.

Totuși, Bharat speră că, în timp, metoda va putea fi dezvoltată în sisteme mai standardizate, care să ajute la menținerea în viață pacienților în timp ce așteaptă plămâni de la donatori.

„În practica mea, pacienți tineri mor aproape în fiecare săptămână pentru că nimeni nu și-a dat seama că transplantul era o opțiune”, a spus Bharat, atrăgând atenția asupra lipsei de informare și de recunoaștere a acestor cazuri.

„Pentru leziunile pulmonare severe cauzate de virusuri sau infecții respiratorii, chiar și în situații acute, un transplant pulmonar poate salva vieți”.