Cerșitul, între trafic și business

Victime // Numărul cazurilor de trafic în scop de cerșit pe teritoriul R. Moldova a crescut în acest an, deși cei care organizează cerșetoria cunosc riscul pedepsei cu închisoare până la trei ani sau o amendă de până la 60 000 de lei

Prin orașele din R. Moldova, în special în capitală, întâlnești mai la tot colțul oameni gârboviți, murdari și cu ochii întorși peste cap, care depun tot sufletul ca să înmoaie inimile trecătorilor și aceștia să arunce vreun leu în cușma de lângă picioarele lor. Unii vagabonzi nu cerșesc pentru dânșii, ci pentru traficanții care nu-i slăbesc din vedere un minut în timpul „slujbei”, iar dacă încearcă să se împotrivească sau să fugă sunt amenințați, bătuți și exploatați sexual. Potrivit experților, acest fenomen este o problemă, doar că statul nu ia atitudine, motivând că țara este săracă și oamenii trebuie să-și câștige cumva existența.

Cu copilul în brațe, pe ger

Olga a cerșit iarna trecută pe străzile Floreștiului. Cu copilul în brațe, la -20 de grade de frig, stătea cu mâna întinsă de dimineața până seara prin preajma pieței de legume. Cei circa 600 de lei pe care îi câștiga zilnic se duceau direct în buzunarul traficantului moldovean, de etnie romă, care are o superbă casă în oraș, spune ea.

„Mi-au dat un palton mițos, mi-au pus o cușmă pe cap, copilul l-au îmbodolit în niște țoale și m-au trimis lângă piață, că acolo se câștigă mai bine. Pentru copil au făcut o tăbliță pe care scria că e bolnav tare și are nevoie de operație. Nu aveam voie să sun acasă sau să fac un pas în plus, fără ca să fiu supravegheată. Mi-au luat documentele. Se comportau cu mine ca și cu o slugă. Nici mâncare nu-mi dădeau la timp, iar dacă simțeau că am luat un ban în plus, mă băteau”, povestește tânăra, ale cărei trăsături fine ale feței ies în evidență.

Business din cerșit

Olga a fost racolată chiar din satul de baștină, de o familie de romi, care și-a arătat interesul față de dânsa într-un mod aparte. Mai întâi s-au împrietenit cu dânsa, apoi, văzând că provine dintr-o familie social-vulnerabilă, traficanții i-au propus un loc de muncă bine plătit, explicându-i că e unica ei șansă să scape de sărăcie și să-și crească copilul în siguranță. Au urcat-o într-un automobil și așa s-a trezit la Florești. Acolo, au dus-o în subsolul unei case arătoase, unde și-a petrecut nopțile timp de câteva luni.

„Niciodată nu mi-am închipuit că oamenii bogați ar putea să facă bani pe spatele cerșetorilor. Mă țineau așa de bine sub papuc. Îmi mai dădeau niște bani, ca să închid gura și să cumpăr ceva la copil, dar asta era mărunțiș în comparație cu ce câștigam eu. La fiecare câteva ore venea un om și-mi lua banii, iar altul era cu ochii pe mine non-stop. Îmi era frică să nu-mi vândă copilul pentru organe. Nu știam cum să ies din această situație. Era un coșmar”, spune Olga, care observase că în situația ei mai erau și alte persoane.

Falsificau semnătura și luau credite

A avut noroc că, în una din zile, a dat peste oficiul unui avocat, unde a rugat să sune la fratele său din sat, iar peste câteva zile a venit și a luat-o de acolo. Olga a decis să spună oamenilor legii doar atunci când acasă au început să vină scrisori de la bancă. „Tot veneau plângeri de la bancă, precum că trebuie să achit creditul de 5 000 de lei, dacă nu - mă dau în judecată. Nu înțelegeam cum de m-am pomenit în astfel de situație. Într-un sfârșit, mi-am dat seama că familia din Florești mi-a falsificat semnătura și, în baza buletinului meu de identitate, a luat creditul. M-am speriat, fiindcă eu nu aveam de unde să întorc acești bani și am apelat la poliție”, explică femeia, care a mai nimerit anterior în plasa traficanților, doar că a cerșit în Ucraina.

În astfel de situații se pomenesc numeroși cerșetori. Psihologa Lilia Gorceac a oferit consultanță multor persoane traficate în R. Moldova în scop de cerșit și a observat că scenariul e același, doar că sunt schimbate regulile de joc în anumite cazuri. De obicei, traficanții racolează persoane cu dizabilități sau care provin din familii sărace.

„Cerșitul e o problemă destul de serioasă pe care oamenii nu o percep ca trafic de ființe umane, deoarece văzând aceste persoane se gândesc să-și facă o pomană. Numai că în spatele lor se face un business murdar și negru. De regulă, acești cerșetori sunt foarte necăjiți, speriați, bolnavi și flămânzi, iar atunci când vedem în stradă oameni care cerșesc noi trebuie să anunțăm poliția de sector, ca statul să le acorde ajutor, pentru că aceste persoane pot beneficia de asistență”, îndeamnă Gorceac.

Cerșit intern și extern

Din experiența Centrului Internațional „La Strada”, cerșitul intern, ca formă de trafic, se transformă în cerșit extern. Persoanele sunt antrenate mai întâi să cerșească în R. Moldova, după care sunt transportate în Rusia, Ucraina, Polonia - cele mai frecvente destinații. „Din păcate, nu am înregistrat pe parcursul acestui an cazuri de cerșit în scop de exploatare, dar asta nu înseamnă că în R. Moldova nu există acest fenomen. De regulă, avem cazuri când persoana a cerșit un timp în republică, după care a fost dusă peste hotare. Cu părere de rău, asta se întâmplă ca urmare a carențelor din sistem. Chiar la trecerea frontierei ar trebui să fie un control mai riguros. Nu poate să nu-ți apară întrebări atunci când o femeie cu copil mic în brațe însoțită de o persoană străină încearcă să treacă vama”, zice Victoria Dochițcu, consultant al organizației menționate.

Din anul 2008, persoanele care practicau cerșitul nu mai sunt trase la răspundere, potrivit Codului Contravențional. Astfel, angajații poliției nu duc evidența cerșetorilor, neexistând temei legal pentru această activitate. „Doar persoanele care organizează cerșitul sunt trase la răspundere penală, dar cele care cerșesc pentru sine - nu. Totuși, noi examinăm și monitorizăm cerșetorii, iar când depistăm un caz de trafic, anunțăm autoritățile locale și serviciile de protecție socială. Asta se întâmplă în țară, fiindcă situația economică e precară, iar oamenii trebuie să-și câștige existența și nu văd soluția, dacă cerșitul ar fi interzis”, opinează șeful Direcției securitate publică a Inspectoratului General de Poliție, Marin Maxian.

Cerșitul, o problemă

Pe parcursul anului curent, au fost pornite patru cauze penale pentru traficanți în scop de cerșit. Potrivit vicedirectorului Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP), Iurie Podarilov, în comparație cu anul trecut, numărul cazurilor de trafic în scop de cerșit pe teritoriul R. Moldova a crescut. „CCTP identifică cu regularitate cazuri de trafic în scop de cerșit în R. Moldova. Cel puțin, în primul semestru al anului curent am înregistrat o creștere a cazurilor identificate de poliție legate de cerșit ca formă de trafic”, declară Podarilov.

Potrivit datelor statistice ale Organizației Internaționale pentru Migrație, în anul trecut au fost înregistrate cinci cazuri de trafic în scop de cerșit pe teritoriul R. Moldova.

Tatiana Catană, avocat:

„E o problemă pe care nimeni nu o ia în considerare. Un copil cerșind în stradă deja este un semnal că este victimă a unei infracțiuni și i se încalcă drepturile. În acest caz, poliția trebuie să se autosesizeze, să verifice dacă în spatele acestor persoane nu e trafic. Cazurile descoperite până acum sunt puține, concluzia e că organele de drept nu lucrează eficient, dar și asistența socială trebuie să dea din coate, așa se lucrează într-un stat normal. Însă, totodată, traficanții aleg să trimită persoanele peste hotare pentru că acolo merge mai bine businessul”.