Cele mai frecvente greșeli în limba română, comise de cetățenii R. Moldova: „La Italia”, „ne-am deschis”, „mi s-a primit” sau „retrăiesc”

Limba română în Basarabia a avut „un drum lung și anevoios”, pentru că, dincolo de impedimente de natură politică, limba noastră s-a confruntat cu „inerții de mentalitate, cu sabotaje ideologice, dar și cu ignoranța de-acasă a multor vorbitori”, consideră Nina Corcinschi, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar, directoarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Universității de Stat din Moldova (USM).

Într-un interviu acordat recent agenției Moldpres, Nina Corcinschi a enumerat cele mai frecvente greșeli întâlnire în vorbirea și scrierea cetățenilor din R. Moldova, unele fiind determinate de calchieri din limba rusă.

„Profesoara mea din facultate, distinsa lingvistă Tatiana Cartaleanu, ne spunea că primul simptom al inculturii lingvistice este utilizarea inadecvată a prepozițiilor. Mă duc la Italia este cazul cel mai frecvent de rostire incorectă. Apoi, magazinele care ne anunță că ne-am deschis demonstrează o altă anomalie de exprimare. Invazia de calchieri din limba rusă e o calamitate de care se pare că nu vom scăpa prea curând. Formula retrăiesc, cu sensul de îmi fac griji e utilizată până și de mulți intelectuali cu o exprimare în general îngrijită. Sau lipsa prepoziției pe în construcția haina care am îmbrăcat-o, visul care l-am avut etc. Sau formulări precum mi s-a primit, se merită, să aibe, vroiam etc.”, a arătat doctorul habilitat în filologie.

Directoarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Universității de Stat din Moldova crede că în școli trebuie promovată o educație patriotică mai pregnantă în materie de Limbă română și de Istorie a românilor.

„Cu o coloană vertebrală schilodită de-a lungul secolelor, poporul nostru dintre Prut și Nistru mai are nevoie de o injectare de conștiință și demnitate națională. A ne vorbi corect limba nu este doar o necesitate firească, ci și o datorie de onoare. E și un omagiu la adresa înaintașilor care au suferit, mulți dintre ei au făcut pușcărie politică, au fost duși cu forța în Siberia și în Kazahstanul de Nord, alții au fost omorâți pentru că aveau conștiință românească. Prea mult sânge – la propriu și la figurat – a curs pe pământul acesta vitregit, doar ca să putem astăzi să vorbim nestingherit în limba noastră românească. De aceea, eu cred că nu avem dreptul la amnezie. Și încă ceva, copiii au nevoie de elite, de modele. Un profesor cu o frumoasă, corectă, elegantă limbă română va constitui, în mod negreșit, un model pentru discipolii lui. Dacă nu toți, măcar o bună parte se va contamina de frumusețile limbii române”, a declarat Nina Corcinschi pentru Moldpres.

În altă ordine de idei, aceeași sursă a afirmat că oficializarea, în anul trecut, a limbii române în Constituție încheie „un capitol lung, rușinos și umilitor din biografia noastră colectivă”, fiind „corectată, în sfârșit, o uriașă nedreptate istorică”.