CALM: Reforma fiscală aprobată de Parlament va AFECTA bugetele locale, iar administrația publică locală va fi mai DEPENDENTĂ de autoritățile centrale

Reforma fiscală aprobată de Parlament va afecta bugetele locale, numai Primăria Chișinău urmând să sufere pierderi anuale la buget de circa 300 de milioane de lei, susțin mai mulți primari din R. Moldova, membri ai Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), întruniți miercuri la o masă rotundă.

Primarii acuză autoritățile că nu au consultat administrația publică locală înainte de aproba această reformă, iar Ministerul Finanțelor nu a prezentat niciun studiu de impact al politicilor fiscale ce se propun spre implementare din luna octombrie a acestui an.

Potrivit participanților la eveniment, în rezultatul reformei sistemului finanțelor publice locale inițiate în 2015 și implementate din 2016, a fost schimbat esențial modul de formare a bugetelor locale, sistemul actual fiind axat pe venituri, spre deosebire de cel anterior, care era axat pe cheltuieli. Însă, la această schimbare de concept și esență a sistemului de finanțe locale nu a fost ajustat Codul Fiscal și altă legislație conexă, care urmau să asigure cadrul necesar legal și material pentru o dezvoltare continuă a autonomiei financiare locale veritabile.

„Din cauza unor jumătăți de măsură și neimplementării etapei a doua a reformei – consolidarea bazei financiare locale, prin care urma ca bugetele locale să obțină mai multe surse de venit și mai multă autonomie în gestionarea resurselor financiare/patrimoniale locale, în prezent gradul de autonomie locală cunoaște o stagnare și chiar o descreștere tot mai pronunțată. Volumul veniturilor proprii ale bugetelor locale, din totalul veniturilor publice, este în descreștere constantă și departe de standardele europene. În acest context, impozitul pe venitul persoanelor fizice, vizat de reforma respectivă, reprezintă un element-cheie în tot sistemul actual de finanțe locale, iar orice schimbări în statutul acestui impozit influențează direct situația bugetelor locale de toate nivelele. Acest lucru nu poate să nu îngrijoreze APL și necesită clarificări din partea autorităților statului”, se arată într-un comunicat de presă al CALM.

Unii primari și-au manifestat temerea că tot cetățenii vor fi cei care vor avea de suferit în urma adoptării acestei legi, deoarece cu bani mai puțini în bugetele locale vor fi mai puține posibilități de a presta servicii și implementa proiecte, iar activitatea APL va fi periclitată.

Totodată, experții CALM și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că în ultima perioada de timp se confirmă tendința de reducere a veniturilor proprii ale bugetelor locale, din contul creșterii transferurilor de la bugetul de stat, ceea ce în consecință conduce la creșterea accentuată a dependenței APL de centru și reducerea gradului de autonomie locală.

Prin urmare, CALM solicită revizuirea sistemului de impozite locale, în vederea creșterii bazei fiscale locale și revenirea la propunerile anterioare ale primarilor cu privire la politica bugetar–fiscală, adresate Guvernului și care vizează creșterea veniturilor locale - cotele defalcărilor la impozitul pe venitul persoanelor fizice să rămână la bugetele locale, indexarea/ajustarea valorii bunurilor imobile, acordarea APL a impozitului pe venitul persoanelor juridice și a taxei pe resursele naturale, introducerea noțiunii de „venituri ratate" ale bugetelor locale și stabilirea mecanismului compensării lor și alte măsuri ce ar contribui la consolidarea bugetelor locale, dar și la dezvoltarea colectivităților locale.