Orban își construiește campania pe o petiție națională anti-Ucraina, mizând pe nemulțumirea tot mai mare față de finanțarea UE pentru Kiev

Prim-ministrul ungar Viktor Orban, care se pregăteşte pentru alegerile dificile din aprilie, a anunţat vineri că va lansa o „petiţie naţională” pentru a obţine sprijin public faţă de politica sa de respingere a finanţării UE pentru Ucraina. În acest context, el continuă să-şi construiască campania electorală pe mesajul opoziţiei faţă de ajutorul european acordat Kievului.

Pe fundalul unui război care nu dă semne că se va încheia curând şi al unei economii ungare aflate în stagnare, Orban a prezentat scrutinul din primăvară ca pe o alegere între război şi pace. El susţine că Ucraina nu este demnă de sprijin şi afirmă că guvernul său reprezintă singura garanţie împotriva implicării în conflict şi a repercusiunilor economice.

Începând de anul trecut, panourile electorale ale partidului Fidesz, condus de Orban, au încercat să-l asocieze pe liderul opoziţiei, Peter Magyar, cu Bruxelles-ul şi cu Ucraina. Mesajul transmis este că un vot pentru partidul său, Tisza, ar echivala cu un vot pentru tancuri şi pentru război, întărind astfel linia de campanie a puterii.

Strategia de campanie a lui Orban se adresează în special alegătorilor din mediul rural. Ea reia teme din vechile campanii anti-imigranţi, într-un moment în care majoritatea sondajelor arată că Fidesz se află în urma partidului Tisza. Astfel, retorica anti-Ucraina şi anti-Bruxelles devine un instrument central în mobilizarea electoratului conservator.

Detaliile „petiţiei” anunţate de Orban rămân neclare, însă iniţiativa pare să funcţioneze ca un fel de referendum informal, sub forma unui buletin de vot trimis cetăţenilor. „Toată lumea va primi această (petiţie naţională) şi va avea şansa să spună „nu” şi să declare, împreună cu guvernul, că nu vom plăti”, a declarat Orban vineri, la radioul de stat, acuzând totodată opoziţia că este pro-Ucraina.

Fără a prezenta dovezi, Orban a susţinut că Uniunea Europeană ar exercita presiuni asupra Ungariei pentru a-şi trimite tinerii să lupte în Ucraina. El a vorbit despre „temerea justificată că forţele pro-ucrainene vor ceda presiunilor din partea Bruxelles-ului”, insistând asupra riscului ca Ungaria să fie atrasă direct în conflict, după cum a spus premierul de la Budapesta la radioul naţional.

De cealaltă parte, liderul opoziţiei, Peter Magyar, a declarat că Tisza susţine pacea în Ucraina, respinge ideea recrutării şi nu va sprijini nicio escaladare a războiului. Formaţiunea sa se poziţionează astfel ca adversar atât al intervenţiei militare, cât şi al radicalizării discursului politic.

În plan european, Comisia Europeană a prezentat miercuri propunerea de a împrumuta Ucrainei 90 de miliarde de euro. Planul, convenit în decembrie, a primit acordul Ungariei, Slovaciei şi Republicii Cehe, cu condiţia fermă ca acest mecanism de finanţare să nu le afecteze din punct de vedere financiar.

Un sondaj realizat în decembrie de Policy Solutions şi Zavecz Research arată însă o opoziţie tot mai puternică în Ungaria faţă de finanţarea UE pentru Ucraina. Dacă în 2023, 57% dintre respondenţi erau în favoarea sprijinului şi 41% se opuneau, până anul trecut raportul s-a inversat: doar 36% mai susţineau finanţarea, iar 63% se declarau împotrivă, confirmând o schimbare semnificativă de opinie în rândul populaţiei.