CALM NU acceptă măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, anunțate de Ministerul Finanțelor: „După furtul miliardului, suntem martorii unui nou atac asupra cetățenilor și a autonomiei locale!”

Ministerul Finanțelor ar face uz de condițiile speciale create de declararea la nivel național a stării de urgență pentru „declanșarea unui atac asupra autorităților publice locale și implicit asupra cetățeanului de rând”, acuză Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), după ce autoritățile au inițiat consultări publice vizavi de măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021.

Principalele măsuri de politică fiscală și vamală propuse de către Ministerul Finanțelor pentru anul viitor se referă la revizuirea cotelor TVA în agricultură, stabilirea accizelor la produsele din tutun, produsele alcoolice și produsele petroliere pe o perioadă de 3 ani, includerea taxei rutiere în cota accizei aferentă produsele petroliere și eliminarea reținerii impozitului pe venit în cazul repartizării dividendelor între companii.

De asemenea, se propune revizuirea scutiriilor persoanelor fizice cu 5% - de la 24 000 de lei până la 25 200 de lei și, respectiv, de la 18 000 de lei pînă la 18 900 de lei, majorarea scutirii pentru persoanele întreținute cu 50% - de la 3 000 de lei până la 4 500 de lei și dezicerea de scutire pentru soț sau soție, standardizarea cotelor de impozitare a veniturilor persoanelor fizice.

„Prin aceste acțiuni se urmărește transformarea comunităților locale în cerșetori, în deplinul sens al cuvântului”, susține CALM într-o opinie vizavi de propunerile actualei guvernări.

În prezent, volumul impozitelor și taxelor colectate în bugetele locale reprezintă 9% din volumul încasărilor fiscale la nivel național. Dintre acestea, aproximativ 70% sunt defalcările venite de la guvernul central, implicit autoritățile publice locale nu au nicio atribuție la stabilirea sau colectarea acestor taxe. Autonomia financiară se referă doar la 13% din încasările din impozite și taxe ale autorităților publice locale. La acestea se adaugă alte 14% din impozitele pe bunurile imobiliare care reprezintă o sursă de venituri fiscale ale autorităților publice locale, susțin reprezentanții CALM. V

„În prezent, executivul central atentează la cele 13% rămase din autonomia fiscală a autorităților publice locale, implicit a comunităților locale. Intenția executivului este să plafoneze nivelul maxim al taxelor locale, implicit să excludă dreptul comunităților locale la autoguvernarea locală. Miza acestei inițiative constă în excluderea oricărei posibilități ale comunităților locale, care și așa sunt practic inexistente, să întreprindă acțiuni în vederea creșterii standardelor de viață ale cetățenilor. Prin aceste acțiuni se urmărește transformarea comunităților locale în cerșetori, în deplinul sens al cuvântului, toate resursele fiscale dar și competențele de generare ale acestora urmând a fi concentrate în mâinile executivului central”, se arată în declarația CALM.

Scopul final urmărit de autorități nu ar îmbunătățirea climatului investițional din republică, ci promovarea intereselor pecuniare ale unor antreprenori concreți – „baroni și feudali moderni”, susține aceeași sursă.

„CALM constată că miza jocului promovat în prezent de către Ministerul Finanțelor este 1% din veniturile din impozite și taxe la nivel național. Mai mult de jumătate din aceste mijloace sunt încasate în bugetele municipiilor Chișinău și Bălți, pentru restul țării revenind mai puțin de jumătate. Este clar că scopul final urmărit de autorii acestei inițiative nu este îmbunătățirea climatului investițional din țară, ci promovarea intereselor pecuniare ale unor antreprenori concreți – baroni și feudali moderni, care dețin importante resurse economice la nivelul localităților rurale, dar care sunt deconectați de problemele comunităților locale și își au reședința undeva în altă localitate sau poate chiar peste hotarele țării. Este cu atât mai trist că aceste acțiuni sunt susținute de unele pretinse asociații de investitori, care sunt antrenate de fapt în promovarea intereselor meschine ale unor antreprenori concreți și nu a intereselor mediului de afaceri din țară”.

Inițiativele Ministerului Finanțelor vizează limitarea mărimii maxime a taxelor locale, implicit a taxei pe unitățile comerciale la nivelul de 10 - 50 de mii de lei.

„Astfel, autoritățile dintr-o localitate se vor limita mărimea taxei pe sălile de cazinou de la 640,8 mii de lei la doar 50 de mii de lei. Astfel, autoritățile locale vor fi nevoite să acopere pierderea veniturilor fiscale în mărime de 589,2 mii lei. Dar cum? Să fie ridicate taxele pentru cei care vând produsele agricol din rulote, sau să fie reduse cheltuielile bugetare, inclusiv pentru finanțarea sferei sociale?”, exemplifică reprezentanții Congresului.

Structura care reunește majoritatea primarilor din R. Moldova consideră că propunerile guvernării ar spori „riscurile de coruptibilitate ale funcționarilor de stat”, iar nota de plată o va achita, într-un final, tot cetățeanul de rând.