BNS: Ocuparea a crescut cu 5,9%, iar rata șomajului a scăzut la 7,3% în trimestrul II 2026

Biroul Național de Statistică informează că, potrivit rezultatelor cercetării statistice „Ancheta forței de muncă (AFM)”, în trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul I al aceluiași an, principalii indicatori ai pieței muncii au înregistrat următoarele evoluții:

Forța de muncă, respectiv populația activă cu vârsta cuprinsă între 15 și 89 de ani, a constituit 926,9 mii de persoane, în creștere cu 2,5%.

Populația ocupată de 15-89 ani a fost de 859,3 mii de persoane, cu 5,9% mai mult decât în trimestrul precedent.

Rata de ocupare a populației de 15-89 ani a ajuns la 45,0%, fiind cu 2,4 puncte procentuale mai mare decât în trimestrul I 2026, când a constituit 42,6%.

Rata șomajului pentru populația de 15-74 ani, la nivel național, a fost de 7,3%. Indicatorul a scăzut cu 3,1 puncte procentuale față de trimestrul I 2026, când se situa la 10,4%.

Forța de muncă

În trimestrul II 2026, bărbații au reprezentat 51,8% din totalul forței de muncă, ponderea acestora fiind mai mare decât cea a femeilor, de 48,2%. Persoanele active din mediul urban au constituit 52,4%, depășind ponderea celor din mediul rural, de 47,6%.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15-89 ani, calculată ca proporție a forței de muncă din această categorie în populația totală de aceeași vârstă, a fost de 48,5%. Față de trimestrul precedent, indicatorul a crescut cu 1,0 puncte procentuale, de la 47,5% în trimestrul I 2026.

Pentru populația cu vârsta de 20-64 ani, rata de participare la forța de muncă a constituit 68,2%. Comparativ cu trimestrul I 2026, când a fost de 66,2%, aceasta a crescut cu 2,0 puncte procentuale.

Figura 1. Rata de participare la forța de muncă pe grupe de vârstă, sexe și medii, trimestrul II 2026, %.

Ocuparea

În trimestrul II 2026, populația ocupată de 15-89 ani a constituit 859,3 mii de persoane, în creștere cu 5,9% față de trimestrul I. Bărbații au reprezentat 51,6% din totalul persoanelor ocupate, iar femeile – 48,4%.

Distribuția pe medii de reședință arată că ponderea persoanelor ocupate din mediul urban, de 53,0%, a fost mai mare decât cea din mediul rural, de 47,0%. Vârsta medie a populației ocupate a fost de 45 de ani.

Rata de ocupare a populației de 15-89 ani a constituit 45,0%, cu 2,4 puncte procentuale peste nivelul din trimestrul precedent, de 42,6%. În cazul bărbaților, rata de ocupare a fost de 50,6%, față de 40,2% în cazul femeilor.

Totodată, rata de ocupare din mediul urban a fost de 51,4%, în timp ce în mediul rural aceasta a constituit 39,4%.

În rândul populației cu vârsta de 20-64 ani, rata de ocupare a fost de 63,3%. Indicatorul a crescut cu 3,9 puncte procentuale comparativ cu trimestrul I 2026, când a constituit 59,4%.

Figura 2. Evoluția numărului și ratei populației ocupate pe grupe de vârstă, în trimestrele I și II 2026, mii persoane și %.

Potrivit repartizării persoanelor ocupate pe activități economice, 14,4% au lucrat în sectorul agricol, iar 85,6% în alte domenii. Industria a concentrat 12,6% dintre persoanele ocupate, inclusiv industria prelucrătoare – 10,3%, indicator aferent ODD 9.2.2.

În construcții au activat 11,8% dintre persoanele ocupate, iar sectorul serviciilor a concentrat 61,2% din totalul acestora.

În funcție de forma de proprietate, 36,1% din populația ocupată a activat în sectorul public. Restul de 63,9% a lucrat în sectorul privat sau în cadrul altor forme de proprietate.

Structura populației ocupate după statutul profesional arată că cea mai mare pondere o dețin salariații, cu 85,6% din totalul persoanelor ocupate. Aceștia sunt urmați de persoanele care desfășoară activități independente fără salariați, cu 12,8%, și de lucrătorii familiali neremunerați, cu 1,2%.

Marea majoritate a salariaților, respectiv 89,5%, a fost angajată pe perioadă nedeterminată.

În sectorul informal au lucrat 13,2% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 19,5% din totalul populației ocupate, indicator aferent ODD 8.3.1.

În sectorul neagricol, ocuparea informală a fost de 13,4%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile neagricole a fost înregistrată în construcții, unde a ajuns la 62,8% din totalul persoanelor ocupate în acest domeniu.

Șomajul

Numărul șomerilor cu vârsta de 15-74 ani, estimat potrivit definiției Biroului Internațional al Muncii, a fost de 67,6 mii de persoane. Față de trimestrul I 2026, când au fost estimate 93,6 mii de persoane fără un loc de muncă, numărul șomerilor a scăzut cu 26,0 mii.

Majorarea numărului șomerilor în raport cu anii precedenți este explicată prin impactul modificărilor metodologice aplicate definiției șomajului.

Șomajul a afectat într-o măsură mai mare bărbații, care au reprezentat 54,4% din totalul șomerilor. Persoanele din mediul rural au constituit 55,3% din numărul total al șomerilor.

Rata șomajului, calculată ca pondere a șomerilor BIM de 15-74 ani în forța de muncă din aceeași grupă de vârstă, a fost de 7,3% la nivel național. Comparativ cu trimestrul precedent, aceasta s-a redus cu 3,1 puncte procentuale și reprezintă indicatorul ODD 8.5.2.

Rata șomajului în rândul bărbaților a fost de 7,7%, iar în rândul femeilor – de 6,9%. În mediul urban, indicatorul a constituit 6,2%, față de 8,5% în mediul rural.

În funcție de vârstă, cea mai ridicată rată a șomajului a fost înregistrată în rândul tinerilor de 15-24 de ani, atingând 19,6%.

Figura 3. Rata șomajului pe grupe de vârstă, în funcție de sexe, în trimestrele I și II 2026, %.

Populația din afara forței de muncă

Populația de 15 ani și peste aflată în afara forței de muncă a constituit 989,8 mii de persoane, în descreștere cu 1,8% față de trimestrul I 2026.

În cadrul populației inactive, femeile au reprezentat 59,9%, iar bărbații – 40,1%. Persoanele inactive din mediul rural au avut o pondere de 59,2%, depășind ponderea celor din mediul urban, de 40,8%.

Rata de inactivitate a populației de 15 ani și peste a fost de 51,6%. În funcție de sexe, aceasta a constituit 45,3% la bărbați și 57,0% la femei. În funcție de mediul de reședință, rata a fost de 45,4% în mediul urban și de 57,1% în mediul rural.

Analiza ratelor de inactivitate pe grupe de vârstă evidențiază cele mai mari diferențe între femei și bărbați, precum și între mediul rural și cel urban, în grupa de vârstă 25-34 de ani. Rata a fost cu 27,1 puncte procentuale mai mare la femei decât la bărbați și cu 10,1 puncte procentuale mai mare în rândul persoanelor inactive din mediul rural decât în mediul urban.

Cele mai ridicate rate ale inactivității au fost înregistrate la persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste, respectiv 93,2%, ca urmare a atingerii vârstei de pensionare. Un nivel înalt a fost consemnat și în rândul tinerilor de 15-24 de ani, de 77,2%, majoritatea acestora aflându-se în proces de educație.

Figura 4. Rata de inactivitate pe grupe de vârstă, în funcție de sexe și medii, trimestrul II 2026, %.

În rândul populației de 15-64 ani, rata de inactivitate a constituit 47,6%, comparativ cu 39,5% în trimestrul I 2026.

În structura populației inactive, cea mai mare pondere au avut-o pensionarii, cu 38,3%, față de 37,6% în trimestrul I 2026. Aceștia au fost urmați de elevi și studenți, care au reprezentat 14,1% din totalul populației inactive, comparativ cu 14,4% în trimestrul precedent.

Persoanele care îngrijesc de familie, inclusiv persoanele casnice, au constituit 9,9% din populația inactivă, față de 9,0% în trimestrul I 2026.

Note metodologice

Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a râului Nistru și fără municipiul Bender.

Ancheta forței de muncă (AFM) este o cercetare statistică prin sondaj, realizată în gospodăriile populației. Metodologia cercetării este disponibilă pe site-ul oficial al Biroului Național de Statistică, în rubrica „Metadate/Metodologii statistice”.

Începând cu anul 2025, a fost implementat un nou plan de eșantionare, elaborat în baza Recensământului Populației și Locuințelor din 2024. Pentru extinderea rezultatelor este utilizat numărul populației cu reședință obișnuită, estimat în baza recensământului din 2024.

În conformitate cu Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, PNA 2025-2029, Capitolul 18, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306/2025, BNS a realizat mai multe activități de armonizare treptată a Anchetei forței de muncă cu legislația europeană din domeniu.

Astfel, începând cu anul 2026, instrumentarul de colectare a datelor din cadrul AFM a fost ajustat în conformitate cu cerințele Eurostat și cu modificările recente ale metodologiei. Aceste schimbări au permis colectarea tuturor variabilelor necesare, inclusiv prin introducerea unor întrebări suplimentare în chestionar, precum și alinierea definițiilor indicatorilor AFM la practicile statelor Uniunii Europene.

Modificările metodologiei AFM și noul chestionar au fost discutate anterior în cadrul mesei rotunde cu utilizatorii de date, cu genericul „Implementarea cercetării Ancheta forței de muncă (AFM) în conformitate cu standardele Uniunii Europene”, organizată la 11 decembrie 2025.

Grupele de vârstă de 15-89 ani utilizate pentru calcularea indicatorilor privind forța de muncă și populația ocupată, precum și grupa de 15-74 ani utilizată pentru șomaj, corespund noilor definiții și standardelor Uniunii Europene.

În agricultură sunt incluse doar persoanele ocupate în activități agricole destinate pieței.

Conform definiției Biroului Internațional al Muncii, șomerii sunt persoanele cu vârsta de 15-74 ani care, în cursul săptămânii de referință, nu erau ocupate potrivit definiției persoanelor ocupate.

Aceste persoane trebuiau, de asemenea, să fie disponibile să muncească, adică să poată ocupa un loc de muncă remunerat sau să desfășoare o activitate independentă în termen de două săptămâni după săptămâna de referință.

O altă condiție este căutarea activă a unui loc de muncă. Aceasta presupune fie realizarea unor demersuri concrete, în perioada de patru săptămâni care s-a încheiat cu săptămâna de referință, pentru găsirea unui loc de muncă remunerat sau pentru desfășurarea unei activități independente, fie identificarea unui loc de muncă la care persoana urmează să înceapă activitatea în cel mult trei luni de la sfârșitul săptămânii de referință.

În această categorie sunt incluși și lucrătorii sezonieri care nu au lucrat în săptămâna de referință, în afara sezonului, dar care așteaptă să revină la locul lor de muncă sezonier.

Cu titlu informativ, numărul șomerilor înregistrați oficial la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 iulie 2026 a constituit 6,2 mii de persoane. Informația privind coerența datelor din AFM cu datele referitoare la șomajul înregistrat este prezentată în secțiunea dedicată coerenței cu alte statistici.

Informații relevante pot fi consultate în compartimentele „Statistici pe domenii”, „Forța de muncă și câștigul salarial”, precum și „Ocupare și șomaj”. Datele sunt disponibile și în Banca de date statistice, la categoria „Statistica socială”, subcategoria „Forța de muncă și câștigul salarial” – „AFM - Ocupare și șomaj”.

De asemenea, pot fi consultate informațiile din secțiunea „Metadate / Concepte și definiții / Forța de muncă” și Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice pentru anul 2026.

În scop informativ, datele privind forța de muncă pot fi comparate cu informațiile internaționale disponibile în baza de date a Organizației Internaționale a Muncii, în statisticile Eurostat privind ocuparea și șomajul, în datele trimestriale referitoare la piața muncii din Uniunea Europeană, precum și în baza de date a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.