Un proiect de milioane finanțat de UE ar putea eșua în R. Moldova?

Statistică // 144 de instituții publice din R. Moldova au fost conectate la sisteme de încălzire pe bază de biomasă, însă tehnologiile sunt abandonate din cauza costurilor prea mari la combustibil

Acum trei ani, Uniunea Europeană și-a propus să ajute instituțiile publice din R. Moldova să-și instaleze sisteme de încălzire pe bază de biomasă, pentru a nu mai depinde de gazul rusesc sau cărbunele de import, dar și pentru a face economii. După ce au fost investite peste 11 milioane de euro, proiectul pare a fi neviabil. Multe școli și grădinițe care au în prezent sisteme moderne de încălzire renunță la ele în favoarea sobelor pe lemne și cărbune sau intenționează să conecteze la iarnă din nou rețeaua de gaz.

Satul Varnița din raionul Anenii Noi este localitatea care a primit cei mai mulți bani în cadrul Proiectului Energie și Biomasă în Moldova. În anul 2012, din fondurile europene au fost alocate peste 1,7 milioane de lei pentru a instala în liceul din sat un sistem de încălzire cu brichete ecologice. Și comunitatea a contribuit la proiect cu 187 de mii de lei. Tot efortul a fost făcut pentru a scăpa de dependența de gazul cumpărat din Transnistria. După prima iarnă, managerul liceului spune că a rămas dezamăgit.

Nu renunță la gaz

Nemulțumirile au fost provocate de costurile brichetelor confecționate din rumeguș de lemn. „Când am aplicat la proiect, era vorba de 1 500 de lei pentru o tonă de brichete și am calculat că ar fi avantajos. Când să cumpărăm, n-am găsit mai ieftin de 2 100 de lei tona. Iarna trecută am fost nevoiți să încălzim liceul ziua cu biomasă, iar noaptea cu gaz, pentru a economisi”, spune directoarea liceului din Varnița, Valentina Gorobâc, care precizează că noul sistem de încălzire este mai mult o variantă de rezervă, în cazul în care transnistrenii își vor face de cap și vor închide gazul livrat acum din Tighina. Pentru iarna viitoare, instituția și-a făcut rezervă numai patru tone de brichete.

Rezervă de cărbune

Deși recunosc că ar trebui să pună preț pe materiale ecologice, autoritățile din R. Moldova nu pot neglija aspectul financiar. În orice moment pot renunța la sistemul performant de încălzire, dacă acesta nu este rentabil. O confirmă și primarul satului Aluniș din raionul Râșcani care, tot în anul 2012, a decis să conecteze gimnaziul și grădinița din sat la o centrală termică pe bază de biomasă, costul proiectului ridicându-se la 1,4 milioane de lei. „În prima iarnă am cumpărat brichete cu 1 950 de lei tona, iar anul trecut am luat de la un producător din sat cu 200 de lei mai ieftin. Între timp, a scăzut mult prețul la cărbune și posibil să revenim la sobe. O tonă de cărbune costă acum 1 900 de lei, dar se încălzește mai bine decât cu biomasă. Avem rezerve de cărbune, dar am achiziționat și cinci tone de peleți pentru sezonul următor de încălzire. Ne mai trebuie vreo opt tone doar pentru grădiniță. Gimnaziul face achiziții separat”, punctează primarul Ion Vacariuc.

Alții fac economii de 30 la sută

Situația e total diferită în satul Gălășeni din același raion. Autoritățile au doar laude pentru proiectele care promovează consumul de energie din surse regenerabile. Din spusele primarului, după ce a fost instalat la grădinița și gimnaziul din sat un sistem de încălzire în bază de brichete și lemne, instituțiile economisesc circa 30 la sută din banii pe care-i plăteau anterior pentru cărbune. „Nici vorbă nu poate fi să revenim la fostele sobe în care trebuia să pui cărbuni pe foc de la patru dimineață ca să nu înghețe copiii când vin la lecții la ora opt. În plus, e mai rentabil. Iarna trecută am economisit vreo 20 de mii de lei. Am cumpărat deja 30 de metri cubi de lemne și mai luăm vreo șapte tone de brichete și ne descurcăm la iarnă”, este convins Valeriu Coțuc. Alesul local speră să obțină finanțare pentru un nou proiect de eficiență energetică prin intermediul căruia vor fi schimbate geamurile școlii și grădiniței și vor fi izolați termic pereții clădirilor.

Achiziții comune pentru șase instituții

Autoritățile din Ungheni au găsit o altă modalitate pentru a face față situației și a păstra în funcțiune sistemele termice moderne instalate în instituțiile publice din raion. Consiliul raional intenționează să organizeze o singură licitație pentru a cumpăra combustibil ecologic pentru toate cele șase școli și grădinițe care se pot încălzi cu biomasă. „Dacă acționăm în comun, sperăm că vom obține un preț mai bun pentru brichete. Asta înseamnă până la 1 800 de lei pentru o tonă. Altfel, renunțăm la sistem și utilizăm gazul, că este mai ieftin”, puncteazădirectorul gimnaziului din satul Valea Mare, Nicolae Irovan. Acesta susține că iarna trecută, timp de 24 de ore, noua centrală termică a școlii „înghițea” o tonă de peleți, adică 2 000 de lei, în timp ce pentru gaz s-ar fi cheltuit cu 800 de lei mai puțin. Pentru orice eventualitate, administrația școlii va achiziționa în anul curent 10-15 tone de brichete. „Dacă rușii închid gazul…”, își face socoteală Nicolae Irovan.

Obligați să utilizeze biomasa

Conducătorii Proiectului Energie și Biomasă în Moldova susțin că monitorizeazăinstituțiile pe care le-au finanțat, astfel încât acestea să utilizeze în continuare centralele termice pe biomasă la capacitate maximă. „Consultanții în mobilizarea comunitară, inginerii, precum și companiile ce au instalat centralele oferă asistență tehnică beneficiarilor în utilizarea sistemelor. Ne-am manifestat îngrijorarea în cazul instituțiilor care au optat iarna trecută pentru sistemul vechi de încălzire, dar numărul acestora este sub 4% din numărul total. Majoritatea instituțiilor s-au convins în sezonul trecut de încălzire de beneficiile economice, sociale și de mediu ale utilizării energiei din biomasă”, susține Alexandru Ursul, manager al proiectului. Pentru a nu ajunge la situația în care sistemele noi de încălzire să fie abandonate totalmente, Guvernul intenționează să oblige instituțiile publice să le utilizeze. Până la sfârșitul lunii iulie, urmează a fi adoptată hotărârea de Guvern „Cu privire la măsurile de pregătire a economiei naționale și a sferei sociale pentru activitate în perioada de toamnă-iarnă 2014-2015”, care prevede, în premieră, o clauză potrivit căreia instituțiile publice ce au instalate astfel de sisteme să achiziționeze doar combustibil din biomasă.

Laborator pentru testarea calității peleților

Deși Institutul Național de Standardizare și Metrologie a adoptat încă acum doi ani 37 de standarde europene în domeniul biocombustibililor solizi, în prezent calitatea brichetelor sau peleților de producție autohtonă nu este garantată. Guvernul a aprobat reglementările tehnice pentru producerea de biocombustibil solid, însă acestea vor fi obligatorii începând cu anul 2015. În R. Moldova urmează a fi creat și primul laborator de testare a calității biocombustibilului. Experții optează pentru lansarea de noi afaceri în producerea energiei verzi și sporirea concurenței pe piață, ceea ce ar cauza și scăderea prețurilor pentru biomasă.