Armand Goșu: „Răul are un chip în R. Moldova, iar corupția o figură emblematică: Vlad Plahotniuc”

Analistul politic Armand Goșu recomandă forțelor din R. Moldova care sunt identificate drept dușmani în mass-media controlată de Vlad Plahotniuc să se solidarizeze și să construiască o opoziție și o alternativă oligarhului.

„Răul are un chip în Republica Moldova, iar corupția o figură emblematică: Vlad Plahotniuc”, spune Armand Goșu.

„În acest moment se întâmplă însă un fenomen interesant – și alte partide din opoziție din R. Moldova (socialiștii lui Dodon), și alte partide afiliate puterii, de la Ghimpu și alții, practic toți au un interes în a sugruma Platfoma DA, care este singura organizație civică – acum transformată în partid politic – ce poate scoate în stradă zeci de mii de oameni fără să-i aducă cu bani. Aș face un demers invers. Aș identifica principala problemă a Republicii Moldova – faptul că e un stat capturat de un oligarh. Și atunci îmi fac analiza sau îmi fac planul de acțiune plecând de la această constatare. Deci, eu trebuie să eliberez Republica Moldova din strânsoarea unui om care controlează multe rețele, da? Și-atunci văd în opoziție, care sunt principalii opozanți ai acestui oligarh? Mi-e simplu să-i identific, pentru că el are un trust de presă, controlează 80-85 la sută din întreaga medie din R. Moldova, vreo cinci televiziuni, sute de bloggeri pe care îi plătește, pe cine atacă ei? Păi atacă în primul rând Platforma DA, pe Năstase și pe alți lideri ai Platformei DA, PAS-ul Maiei Sandu, îl mai atacă câteodată pe Sturza, fostul premier, și anumite fragmente, porțiuni din fostul partid al lui Filat PLDM, în principal ce nume e atacat? Vadim Pistrinciuc. Deci înseamnă că astea sunt personajele pozitive, ăștia sunt dușmanii identificați de media lui Plahotniuc. Cu ei se poate construi o opoziție și-o alternativă la Plahotniuc”, a declarat Armand Goșu în cadrul unei emisiuni de la postul Digi 24 din România.

Analistul politic a atras atenția asupra faptului că populația, într-o majoritate covârșitoare, îl percepe negativ pe Plahotniuc și de aici dificultatea în politica externă a României, care se sprijină în Republica Moldova tocmai pe Plahotniuc și împreună cu care sunt probabil tot felul de conexiuni subterane la nivel de diverse instituții.

„Din cauza acestui lucru, Plahotniuc și relația subterană între Plahotniuc și București au reușit să genereze niște suspiciuni foarte grave asupra politicii externe a României și să crească valul de antipatie chiar în cercuri intelectuale proeuropene (de la Chișinău - n.r.), care – foarte interesant – au devenit suspicioase cu România, fără să fie neapărat antiromânești din această cauză. Sunt oameni foarte bine, conectați la politică, intelectuali destul de fini, care nu mai merg la Ambasada României, nu vin la București și preferă să aibă de-a face cu Germania, cu Franța, cu Polonia, cu Statele Unite și mai puțin cu România, din cauza faptului că România îl sprijină pe Plahotniuc. Diplomatic, financiar, promițându-i și pregătindu-se să livreze împrumuturi”, observă Armand Goșu, atenționând Bucureștiul că, susținându-l pe controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, România își știrbește mult din imagine.

„Ce poziție ar trebui să aibă România față de Chișinău în acest moment? Să nu sprijine, cel puțin pe față, cum s-a întâmplat, din păcate, în decembrie-ianuarie, un lider al lumii criminale ajuns la putere, spune Armand Goșu. Nu poți să sprijini crima organizată la putere! Să ai măcar decența. Înțeleg că sunt oameni care au interese economice, spală bani, probabil, prin Plahotniuc, vilele din Pipera nu sunt toate ridicate pe bani cinstiți, dar nu poți să iei un stat întreg, cum e România, care e situat strategic la granița de est a NATO și a UE, îl iei prizonier, pentru că interesele tale private, de general de servicii corupt sau de demnitar corupt, spun că tu ai afaceri cu acel om. Deci, e o chestie de instituțiile statului aici!”, a subliniat Armand Goșu.

Analistul a mai spus că „trezirea” României și condiționalitățile pe care le-a pus ulterior ajutorului acordat Chișinăului se datorează unor presiuni venite dinspre Bruxelles.