ARHIVĂ // Cum reflecta acum 106 ani presa de la Chișinău Unirea Basarabiei cu România: „Lume multă umplea sala de aduneri a Sfatului Țării. Toate locurile pentru ascultători erau prea îndesuite încă de la ceasul 3 după amiaz”

„Unirea Basarabiei cu România s-a făcut”, „Sărbătoreasca adunare a Unirii”, „Telegrama M. S. Regelui (craiului) nostru Ferdinand I către moldovenii basarabeni”, „Franța și Unirea Basarabiei”, „Sărbătorirea Unirii la Iași”, „Vorbirea Regelui Ferdinand către solii basarabeni la masa dată în cinstea lor” sunt doar câteva dintre titlurile din ziarul „Cuvânt Moldovenesc” tipărit la Chișinău, după ce Sfatul Țării a votat, pe 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România.

Ziarul a publicat în întregime Declarația Sfatului Țării și preciza că „Unirea Basarabiei cu România s-a făcut: A hotărât-o Sfatul Țării, în bună înțelegere cu trimișii României, lăsându-i-se Basarabiei o bună autonomie”.



În presa acelorași zile regăsim și un reportaj din sala de ședințe a Sfatului Țării, mai exact despre „ședința istoricî din 27 martie 1918”, numit „Sărbătoreasca adunare a Unirii”.

„Și un partid, și altul se înarma pentru lupta pe care s-o ducă în jurul marei întrebări a Unirii. Mai mult decât toate a avut un rol frumos și a îndeplinit o lucrare serioasî și patrioticî „blocul moldovenesc”, partidul cel adevărat românesc, care de o parte trebuia să câștige de la guvernul României o autonomie cât mai largî pentru Basarabia, a doua – sî se ție în fața celorlalte partide cari aveau sî pășascî împotriva unirii în adunarea sfatului. (...)

Lume multă umplea sala de aduneri a Sfatului Țării. Toate locurile pentru ascultători erau prea îndesuite încă de la ceasul 3 după amiaz. La ora 4 și jumătate, se vestește că deputații ies din salele unde ținuseră încî consfătuiri în partidele lor. Ei intrî și cu ei intrî și solii stăpânirii române, miniștrii Marghiloman (Alexandru Marghiloman, prim-ministrul României în acea perioadă - n.r.) și Hârjeu și însoțitorii lor. Întrarea lor în sala Sfatului Țării noastre e primită cu aplauze (bateri în palme) îndelungate. După liniștire, președintele Inculeț deschide ședința spunând: Domnilor deputați, avem în mijlocul nostru pe trimișii stăpânirii României, în cap cu ministrul președinte Marghiloman, care are să ne facă o declarație ce ne privește de aproape. Vî rog sî-l ascultați. Dl Marghiloman, urcând la tribună (masa de vorbire) își arată bucuria pentru pornirea de care aflî cî e însuflețit Sfatul Țării, de a uni Basarabia cu țara-mamă România...”, cităm din articolul publicat de „Cuvântul Moldovenesc”.



Amintim că, acum 106 ani, 86 de membri ai Sfatului Țării de la Chișinău au votat Unirea Basarabiei cu România. În acea zi istorică, doar trei deputați votaseră împotriva Unirii (un bulgar și doi ucraineni), iar alți 36 se abținuseră de la vot.

Actul Unirii repara o nedreptate istorică, după ce o parte a Țării Moldovei fusese alipită la Rusia în 1812 și numită gubernia Basarabia. După 21 de ani, în 1939, pactul Ribbentrop-Molotov, convenit de Hitler și Stalin, rupea din nou Basarabia de la România și o alipea la URSS.