Previziunea oamenilor de știință din R. Moldova: „Vine APOCALIPSA agriculturii tradiționale!”

SCHIMBARE // Ierni fără zăpadă, dispariția soiurilor tradiționale de culturi, diferențe mari de temperatură într-un timp record, condiții pentru creșterea culturilor exotice - o parte din scenariul care îi așteaptă pe agricultorii moldoveni peste o sută de ani

Oamenii de știință din R. Moldova au analizat minuțios evoluțiile climaterice din ultimii o sută de ani din țara noastră și, în baza unor indicatori, au schițat „viitorul” agriculturii ca urmare a transformării condițiilor climaterice din R. Moldova.

Diferențe de temperaturi de circa 50°C în două zile

Constatările lor pornesc de la faptul că, dacă în ultima sută de ani temperatura medie a crescut cu un grad din cauza încălzirii globale și a efectului de seră, atunci în următorul secol această valoare va fi în R. Moldova de 2-3°C. În ultima perioadă, moldovenii asistă tot mai des la fluctuații bruște ale temperaturilor. Potrivit managerului Oficiului pentru Schimbarea Climei din cadrul Ministerului Mediului, Vasile Scorpan, în ultimii ani s-au întețit cazurile când în 48 de ore temperatura a scăzut, de exemplu, de la +15°C la -22°C, așa cum a fost pe 2 noiembrie 2007.

„Dacă urmărim prognoza pentru perioada următoare, vedem că în două zile ar putea fi înregistrate temperaturi de la -22°C la 31°C. Sigur că această dinamică, urmare a efectului de seră, va afecta culturile agricole care au nevoie de o perioadă de vegetație mai lungă și mai lentă. Iată grâul acum, la 9°C, este în stare vegetativă, ceea ce nu este normal. Pe urmă, vedem că grâul a crescut doar 10-15 cm și deja are spic. Astfel, culturile de toamnă, dar și vița-de-vie, ar putea pierde din roadă și ar fi mai vulnerabile la boli”, a declarat Vasile Scorpan.

Agricultorii vor activa în condiții cu totul altfel

Potrivit savantului din R. Moldova, dacă oamenii vor continua să ignore în același mod sănătatea mediului, iar efectul de seră se va accentua, atunci peste o sută de ani agricultorii din R. Moldova vor activa în cu totul alte condiții decât acum.

Vasile Scorpan susține că am putea vedea ierni fără zăpadă sau treceri directe de la perioada de iarnă la perioada de vară fără a avea temperaturi și condiții climaterice specifice primăverii.

„Aceste fenomene extreme vor avea un impact de transformare asupra agriculturii, iar frecvența acestora va crește cu până la 50% în următorul secol. Vom înregistra condiții tot mai aride și fermierii noștri trebuie să înțeleagă că această schimbare nu va mai oferi un mediu prielnic pentru soiurile tradiționale de culturi agricole. În același timp, vor fi condiții mai bune pentru ameliorarea soiurilor existente și adaptarea plantelor exotice. Soiurile renumite de viță-de-vie vor putea fi cultivate la nord, ceea ce nu este posibil acum, în aceleași condiții cum sunt crescute la sud”, a explicat Vasile Scorpan.

Culturi rezistente la schimbări bruște ale temperaturii și la ariditate

Omul de știință mai spune că, totuși, în următorul secol nu va fi înregistrată o transformare esențială a structurii culturilor agricole.

„Fermierii se vor adapta în timp la aceste schimbări. Vor înțelege că nu trebuie să cumpere semințe care au nevoie de o perioadă mai lungă de vegetație, de o scădere mai lentă a temperaturilor, dar cele care, chiar dacă dau o roadă mai mică, sunt rezistente la diferențele de temperatură. Avem hibrizi ameliorați pentru culturile agricole”, susține savantul.

În 2100, în R. Moldova va fi ca în Turcia

Potrivit lui Vasile Scorpan, agricultorii noștri ar trebui să se orienteze spre diversificarea culturilor și spre creșterea soiurilor noi de culturi agricole, imune la lipsa de umiditate sau la temperaturi înalte.

„De asemenea, este necesar să fie asigurați cu surse de irigare, pentru că fără lacuri de acumulare în apropiere este absolut inutil să investești în agricultură. Terenurile aride vor putea fi folosite și la creșterea culturilor agricole. Tehnicile de utilizare la prelucrarea terenurilor agricole trebuie să păstreze umiditatea. Este recomandată tehnologia no-till sau prelucrarea solului fără a întoarce brazda. Fermierii trebuie să folosească îngrășăminte organice, care, de asemenea, reprezintă o metodă de conservare a umidității. Culturile vor fi mai vulnerabile la boli și dăunători, ceea ce ar trebui să-i prindă pregătiți pe agricultorii noștri. Ce pot să spun ca să fie mai clar? În 2100, deși nu vom avea vegetație ca în Turcia, condițiile climaterice de la noi vor fi exact ca acolo. Asta în condițiile în care evoluțiile vor păstra aceste tendințe”, a declarat Vasile Scorpan.

Fermierii, conștienți de necesitatea adaptării la noile condiții

Reprezentantul fermierilor, Tudor Chiriac, susține că agricultorii, după ce s-au ciocnit în ultimul timp tot mai des cu grâul ars de secetă sau cu merele înghețate, conștientizează tot mai mult faptul că este necesar să se adapteze la condițiile noi.

„Există propunerea ca apele din râurile mari să fie pompate și în râurile mici, pentru ca să aibă acces tot mai mulți fermieri. De asemenea, nu știu de ce nu ni se permite să construim sonde arteziene, care ne-ar permite să folosim apele de la adâncime. Totuși, fermierii din ce în ce mai mult cumpără sisteme de irigare prin picurare, care sunt cele mai eficiente în economisirea resurselor acvatice și caută tot mai insistent hibrizi noi și rezistenți”, a declarat președintele Federației Naționale a Fermierilor, Tudor Chiriac.

Menționăm că, recent, a fost publicată, în Monitorul Oficial, „Strategia de adaptare la schimbarea climei a Republicii Moldova până în anul 2020” și a „Planului de acțiuni pentru implementare”, după ce a fost aprobată în octombrie.

Documentul prevede măsuri clare pentru ca agricultorii să treacă mai ușor peste această perioadă de adaptare la noile condiții climatice, iar autoritățile speră că aceste acțiuni vor reduce cu 50% riscurile schimbărilor climatice.