Anularea „LEGII MILIARDULUI” va avea efecte DEVASTATOARE asupra R. Moldova, „similare” cu jaful bancar, avertizează experții: „E vorba de jocuri politice”

Abrogarea Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și din 1 aprilie 2015 („Legii miliardului”), votată repetat pe 9 aprilie 2021, în prima lectură, de majoritatea PSRM-Partidul „ȘOR”, dar și de Platforma „DA”, nu ar scoate de pe umerii populației și plătitorilor de impozite povara aceste datorii, ci ar complica și mai mult lucrurile. De această părere sunt experții de la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”

Potrivit „Expert-Grup”, anularea „legii miliardului” va avea efecte extrem de negative asupra stabilității macrofinanciare și imaginii R. Moldova în fața potențialilor finanțatori, creditori și investitori. Astfel, efectele adoptării unei asemenea legi ar putea fi similare cu însuși „furtul miliardului”.

„Îndemnăm clasa politică să renunțe la aceasta și alte scheme ce pun în pericol sistemul financiar și bugetul de stat, să se focuseze pe soluționarea miezului problemei și anume pe investigarea „furtului miliardului”, tragerea la răspundere a vinovaților, din contul cărora să fie recuperați banii furați din sistemul bancar”, se arată în nota de poziție a Centrului „Expert-Grup”.

Citește și: Parlamentul INSISTĂ pentru anularea așa-zisei „legi a miliardului”: A aprobat din nou legea declarată NECONSTITUȚIONALĂ. „Marasm economic, populism, o prostie”

Experții enumeră riscurile în urma abrogării documentului din 2016:

-Efectul direct al anulării „legii miliardului” este decapitalizarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), ceea ce va crea noi presiuni pe bugetul de stat. Măsura respectivă va genera pierderi de circa 13 miliarde de lei pentru BNM, ceea ce se va transpune în reducerea capitalului statutar al acesteia, care va intra în minus la circa 10 miliarde de lei. Prin urmare, Guvernul, în persoana Ministerului Finanțelor, va fi obligat să vină cu o contribuție monetară pentru recapitalizarea BNM. Astfel, anularea „legii miliardului” nu scoate de pe umerii populației și plătitorilor de taxe povara acestei datorii deoarece din contul acestora va trebui să fie recapitalizată banca centrală.

-Vor crește costurile de creditare pentru R. Moldova pe fundalul creșterii riscurilor de țară. Măsura în sine creează un precedent extrem de periculos prin care statul, la cel mai înalt nivel, renunță la propriile angajamente financiare: executarea garanțiilor emise pentru creditele de urgență acordate de către BNM băncilor falimentare în 2014 și 2015. Aceasta va duce la creșterea dobânzilor pentru valorile mobiliare de stat, dar și creșterea dobânzilor pentru alte potențiale împrumuturi pe care le va contracta R. Moldova, deoarece creditorii/investitorii vor majora primele de risc aferent țării. În aceste condiții, va fi și mai dificilă recapitalizarea BNM din contul Ministerului Finanțelor, deoarece dobânzile la VMS-urile care urmează a fi emise în acest sens, cel mai probabil, vor depăși nivelul dobânzii de 5% care la moment este aplicat datoriei Guvernului față de BNM în cadrul „legii miliardului”.

-Vor fi afectate în mod fundamental relațiile țării cu partenerii de dezvoltare, ceea ce înseamnă că Republica Moldova va primi mai puține finanțări preferențiale pentru proiecte economice și sociale. O eventuală anulare a „legii miliardului” va presupune trecerea unei linii roșii în relațiile cu FMI, Uniunea Europeană și Banca Mondială. Un asemenea epizod va compromite perspectivele semnării unui nou Memorandum cu FMI fapt ce va compromite, în lanț, finanțările celorlalți parteneri de dezvoltare strategici. Respectiv, aceasta va priva R. Moldova de importante surse financiare, atât de necesare în perioada pandemică și post-pandemică.

Citește și: Denis Ulanov: „Oamenii de rând nu trebuie să poartă răspundere pentru FURTUL MILIARDULUI. Și Maia Sandu a criticat legea miliardului”

Experții notează că nu este clar de ce se insistă pe promovarea repetată unui proiect de lege atât de controversat, în lipsa avizului Guvernului și al BNM, dar și în condițiile unui guvern interimar.

„Atenționăm politicienii privind riscurile iminente inițiativei de anulare a „legii miliardului”, care poartă un caracter populist și care va afecta negativ bugetul de stat și va compromite orice eforturi de a atrage finanțare în R. Moldova sub formă de granturi, credite și investiții, din cauza repercusiunilor pe termen lung asupra imaginii țării. Singura posibilitate de atenuare a poverii asupra bugetului de stat rezultate din executarea garanțiilor emise de Guvern în 2014 și 2015 este urgentarea investigațiilor și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. Orice deviere de la aceste priorități este praf în ochi, jocuri politice și, de fapt, compromiterea eforturilor reale de a pune punct acestui epizod rușinos în istoria modernă a țării - furtul miliardului”, conchide sursa citată.

De menționat că majoritatea PSRM-Partidul „ȘOR” au întreprins pe 9 aprilie curent a doua tentativă de anulare a „legii miliardului”, fără a avea avize din partea instituțiilor de resort. De data aceasta, pentru anularea legii au votat și reprezentanții Platformei „Demnitate și Adevăr”. Vicepreședintele Parlamentului, deputatul PPDA, Alexandru Slusari, a susținut inițiativa socialiștilor, afirmând că în acest an urmează a fi achitate din bugetul de stat 882 de milioane de lei către Banca Națională a Moldovei (BNM), iar peste doi ani această sumă va ajunge la un miliard de lei.

Slusari a propus acordarea votului în primă lectură, pentru a invita ulterior reprezentanții BNM, ai Ministerului Finanțelor și ai partenerilor de dezvoltare ca să fie găsite soluții legate de acea datorie asumată în 2016 de către Guvern în fața BNM. Prima încercare a avut loc pe 16 decembrie 2020, când 56 de deputați din PSRM și ai Platformei „Pentru Moldova” au adoptat proiectul de lege pentru abrogarea Legii 235/2016 („legea miliardului”), document ulterior suspendat de către Curtea Constituțională și apoi anulat.