Ankara redeschide disputa „zonelor gri” din Marea Egee după planurile Atenei pentru energie verde

Turcia lansează o nouă provocare la adresa Atenei, readucând în prim‑plan disputa privind așa-numitele „zone gri” din Marea Egee și formulând acuzații la adresa Greciei.

Planurile Greciei de a instala parcuri eoliene și capacități de stocare a energiei verzi în anumite sectoare ale Mării Egee au stârnit reacții dure la Ankara. Ministrul turc al Apărării susține că Atena nu deține suveranitate asupra acestor regiuni, pe care le numește „zone gri”. Presa elenă remarcă faptul că Turcia deschide astfel „un nou front de dispută” după recenta confruntare legată de înființarea parcurilor marine.

Miezul noii controverse îl reprezintă Cadrul Special de Planificare Spațială pentru Surse Regenerabile de Energie al Greciei. Acesta a intrat în vigoare printr-o decizie a ministrului Mediului și Energiei, Stavros Papastavrou, și stabilește modul de amplasare a proiectelor de energie regenerabilă în zone maritime sensibile.

Într-o declarație făcută publică astăzi, Ministerul Apărării din Turcia a respins proiectul elen, afirmând că acesta „nu are consecințe juridice” pentru Turcia și nu schimbă în niciun fel pozițiile Ankarei cu privire la regimul Mării Egee.

Autoritățile militare turce au mers mai departe și au reluat contestarea suveranității Greciei asupra unor insule, insulițe și formațiuni stâncoase. Ele s-au referit la acele teritorii „a căror proprietate nu a fost transferată Greciei prin acorduri internaționale”. Practic, Ankara reiterează binecunoscuta sa poziție privind existența „zonelor gri”, teză respinsă constant de Atena. Grecia insistă că statutul teritorial și suveranitatea asupra insulelor din Marea Egee sunt definite clar în tratatele internaționale și nu pot fi puse sub semnul întrebării.

Intervenția de astăzi a Ministerului turc al Apărării survine la doar o zi după o declarație în același sens a purtătorului de cuvânt al Ministerului turc de Externe, Öncü Keçeli. Astfel, mesajul politic al Ankarei este întărit pe două canale oficiale, militar și diplomatic.

Keçeli a afirmat, la rândul său, că noul cadru pentru sursele regenerabile de energie al Greciei nu poate produce consecințe juridice asupra Turciei. El a folosit aceeași formulare referitoare la formațiunile geografice a căror suveranitate, din perspectiva Ankarei, nu ar fi fost niciodată transferată Greciei prin acorduri internaționale.

„Turcia favorizează soluționarea problemelor dintre cele două state de coastă ale Mării Egee pe baza dreptului internațional, a egalității și a relațiilor de bună vecinătate, precum și promovarea păcii, stabilității și cooperării în regiune”, a susținut Ministerul Apărării de la Ankara în comunicatul său oficial.

Reacția Turciei survine într-un context în care relațiile greco-turce sunt din nou tensionate de pozițiile divergente privind delimitarea și folosirea spațiului maritim. Cu doar câteva zile în urmă, Turcia a emis două decrete prezidențiale controversate. Prin acestea au fost create parcuri marine în nordul Mării Egee și în estul Mediteranei. Atena a reacționat ferm, catalogând respectivele decrete drept acte ilegale.

Acum, Ankara pare să încerce să extindă aceeași logică a disputei și asupra proiectului elen pentru energia regenerabilă, readucând în prim-plan una dintre cele mai persistente revendicări ale sale în Marea Egee, cea legată de „zonele gri”.

Ministrul adjunct de Externe al Greciei, Tasos Hatzivasileiou, a declarat joi că „interpretarea turcească privind parcurile marine este ilegală și nu produce niciun efect juridic”. El a respins categoric valabilitatea juridică a acțiunilor Ankarei.

Hatzivasileiou a subliniat că Ministerul elen de Externe a reacționat încă de la primele anunțuri venite de la Ankara și că instituția va continua să ia toate măsurile diplomatice necesare în perioada următoare pentru apărarea pozițiilor Greciei.

El a reiterat și poziția ministrului de Externe al Greciei, Giorgos Gerapetritis. Potrivit acesteia, politica externă a Greciei nu este dictată de alte state și nu se adaptează în funcție de dorințele sau sugestiile unor terți, ci urmărește consecvent interesele și drepturile recunoscute ale țării.

Referindu-se la parcurile marine înființate de Turcia, Hatzivasileiou a susținut că acestea sunt ilegale din două motive principale. A detaliat că, din punct de vedere al Greciei, temeiul juridic invocat de Ankara este lipsit de valoare.

În primul rând, el a arătat că noile parcuri marine se extind în apele internaționale. Or, în aceste zone, conform poziției Greciei, niciun stat nu poate stabili unilateral arii protejate dincolo de propriile ape teritoriale, fără consultarea țărilor vecine și fără respectarea strictă a dreptului internațional.

În al doilea rând, a explicat că aceste parcuri s-ar întinde peste platoul continental grecesc. Faptul nu modifică însă, din punct de vedere juridic, drepturile Greciei asupra acestui platou, după cum a subliniat oficialul elen. „Nu produc efecte juridice”, a declarat el, respingând încă o dată pretențiile Ankarei.

Hatzivasileiou a mai afirmat că măsurile anunțate de Turcia constituie „un răspuns ilegal la acțiunile legale ale Greciei” privind crearea parcurilor marine și planificarea spațiului maritim. Potrivit lui, demersurile Atenei „au fost concepute pe baza dreptului internațional și cu aprobarea UE”, în timp ce acțiunile Turciei contravin atât normelor juridice, cât și practicilor de bună vecinătate în regiune.