Analiză Washington Post // Rusia nu mai mizează pe Trump. Ripostează, cu riscul unui Război Rece

Sursa: ziare.com

Administraţia Vladimir Putn nu mai mizează pe acţiunile noului preşedinte al SUA, Donald Trump, ci a început să elaboreze planuri de a riposta la noile sancţiuni americane impuse Rusiei, comentează cotidianul The Washington Post, avansând ipoteza unui conflict comercial specific Războiului Rece.

„Adversarul geopolitic suferă un declin şi susţine că parţial este vina ta. Congresmeni furioşi aplică noi sancţiuni, iar preşedintele lor afirmă că va promulga proiectul. Ce trebuie să facă o autocraţie în relansare? La Moscova, a venit vremea teoriei jocurilor geopolitice. Indiferent dacă Administraţia de la Kremlin crede propriile negări referitoare la ingerinţele în scrutinul prezidenţial din SUA, există un adevăr incontestabil: Rusia este acum cel mai mare adversar politic al Statelor Unite.

Înţelegând că preşedintele Donald Trump este «legat şi de mâini şi de picioare», Moscova analizează opţiunile de ripostă.

După tentativele de apropiere de Donald Trump, Rusia a revenit la realismul politic nemilos în funcţie de care îşi configurează identitatea politică şi începe să îşi asume rolul de erou negativ”, comentează Andrew Roth, editorialist al cotidianului The Washington Post, într-un articol intitulat „Kremlinul nu mai mizează pe Donald Trump, acum face planuri de ripostă la sancţiunile SUA”.

Gândirea Rusiei este de genul - „bun, deci credeţi că noi suntem tipii cei răi; vom fi tipii cei răi, vom vedea dacă vă place sau nu” - explică analistul Konstantin Eggert.

„Decizia Rusiei de a expulza zeci, poate chiar sute de diplomaţi americani marchează prima ripostă faţă de sancţiunile americane, o acţiune a Moscovei imprevizibilă şi emoţională. Este o decizie apărută în urma frustrărilor unui lider rus care poate credea că preşedintele Donald Trump ar fi putut schimba totul, după care a observat că speranţele s-au pierdut în scandaluri şi acuzaţii.

Conducerea Rusiei a mai fost furioasă pe Occident în trecut, dar foarte rar a manifestat atât de multă ură. Este mult mai rău decât acum câţiva ani, când tensiunile se accentuaseră din cauza revoluţiei prooccidentale din Ucraina, prezentată de televiziunile ruse drept o revoltă naţionalistă inspirată de fascism”, explică The Washington Post.

„Nimeni nu s-a speriat de primele sancţiuni, impuse în 2014, aproape că se amuzau”, argumentează analistul Andrei Kolesnikov, corespondent media de la evenimentele la care participa preşedintele rus, Vladimir Putin. „Acum, oficialii ruşi au sentimentul că totul este foarte serios. Şi aşteaptă actuni din partea lui Vladimir Putin”, subliniază el.

Vladimir Putin este un bun tactician, dar este slab la strategii. A avut poziţii dure în conflictele cu Ucraina şi Georgia, dar prin asta s-a înconjurat de inamici. Iar în contextul în care puterea lui Donald Trump scade din ce în ce mai mult, ingerinţele cibernetice ruse în scrutinul prezidenţial american din 2016 par să fi fost un efort prea costisitor, observă ziarul The Washington Post.

„Nu cred că Putin ştie cum se va termina această acţiune. Regulile sunt făcute în funcţie de situaţie”, explică Andrei Kolesnikov.

Predicţiile pentru toamnă sunt clare: război economic

„Dacă proiectul noilor sancţiuni americane va fi aprobat, şi probabil va fi, atunci, inevitabil, se va ajunge în etapa a ceea ce numim Război Rece. Iar Războiul Rece comportă mai multe tipuri de reacţii”, atrage atenţia Andrei Sidorov, specialist în Politică internaţională la Universitatea de stat din Moscova.

Vladimir Putin a avertizat că riposta Rusiei va fi în funcţie de tipurile de sancţiuni impuse de Statele Unite. Cotidianul rus Kommersant, apropiat Kremlinului, a sugerat opţiuni precum limitarea exporturilor de titan şi uraniu purificat (o acţiune care ar afecta industria aeronautică americană), blocarea iniţiativelor diplomatice americane la ONU pe tema crizelor din Coreea de Nord şi Siria, punerea sub sechestru a unor proprietăţi diplomatice americane sau eliminarea din Rusia a unor companii precum Google ori Microsoft.

„Rusia ştie că ar fi depăşită într-un conflict comercial. De obicei, ripostează utilizând propria piaţă ca armă, fie prin impunerea de sancţiuni asupra importurilor de alimente din Uniunea Europeană, cum a procedat în 2014, fie prin acţiuni cinice de genul celei din 2013, când a interzis adopţiile de copii de către cetăţeni americani (Donald Trump a discutat cu Vladimir Putin despre problema adopţiilor şi probabil şi despre sancţiunile asociate, la summitul G20 de la Hamburg), notează The Washington Post.

„Sigur că este foarte dificil pentru Rusia să afecteze interesele Statelor Unite fără a-şi afecta propriile interese”, admite Fiodor Luchianov, preşedintele Institutului rus Consiliul pentru Politică externă şi de apărare.

Consilierii cu abordări dure recomandă Rusiei să încalce regulile. „Sunt propuse sancţiuni împotriva proiectelor de colaborare cu NASA”, explică Nikolai Platoșkin, fost diplomat rus şi profesor la Universitatea de Ştiinţe Umaniste din Moscova.

„Dacă aplică sancţiuni în cooperarea cu NASA, astronauţii americani vor trebui să meargă pe cai până la Staţia Spaţială Internaţională”, glumeşte el, referindu-se la impasul temporar al americanilor de efectuare a transporturilor spre acest complex orbital internaţional.

Are şanse o apropiere de Europa?

„O idee analizată de Kremlin este intensificarea cooperării cu Europa şi, posibil, China, pentru a contrabalansa puterea Statelor Unite. Liderii Uniunii Europene au exprimat nemulţumire faţă de noile sancţiuni americane, avertizând că ar putea apărea efecte negative ce ar afecta eforturile transatlantice de contracarare a agresiunii ruse în Ucraina şi ar putea genera chiar un conflict comercial între Europa şi Statele Unite", constată The Washington Post.

„Sigur că noi avem permanent speranţa că Europa este aproape de noi şi se va alinia intereselor noastre, împotriva celor americane”, adaugă analistul Andrei Sidorov, exprimând însă dubii că actuala criză va genera acest clivaj.

„Între timp, dialogul între Rusia şi Statele Unite este la un nivel minim. Diplomaţii americani nu îi pot convinge pe colegii ruşi să recunoască ingerinţele electorale ale Moscovei şi se aşteaptă ca ruşii să accepte evaluările şefilor serviciilor secrete americane ca dovezi privind complicitatea Rusiei.

Ruşii au cerut dovezi privind ingerinţele în scrutinul american, dar americanii argumentează că prezentarea acestora ar compromite sursele serviciilor şi metodele de colectare a informaţiilor. Impasul este total. Conflictul este garantat”, concluzionează editorialistul Andrew Roth.

Sursa: ziare.com