ANALIZĂ // Putin și Trump își subestimează reciproc puterea, iar Ucraina va plăti pentru asta. Care sunt riscurile pentru Europa

Fostul șef al spionajului britanic și foști diplomați au explicat pentru The Independent de ce dinamica relației dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele ales al SUA, Donald Trump, implică riscuri majore pentru Ucraina, dar și pentru siguranța Europei.

Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA a dat peste cap planul Europei de a sprijini „atât timp cât este necesar” Ucraina invadată de ruși. Accentul președintelui ales al Statelor Unite este pus pe încheierea rapidă a războiului, chiar dacă acest lucru ar putea însemna presarea Kievului să cedeze teritoriul ocupat în prezent de Rusia, arată o analiză a publicației britanice The Independent.

Alex Younger, șef al MI6 din 2014 și până în 2020, a vorbit despre relația dintre noul președinte al SUA și omologul său rus, descriind-o drept una iluzorie.

„Cred că Trump își supraestimează capacitatea de a-l forța pe Putin să facă schimb de teritorii când Putin vrea, în mod evident, mult mai mult, când simte că este învingător și când trebuie să arate (nr. poporului rus) mai mult dacă vrea să justifice sacrificiul îngrozitor pe care l-a impus”, spune fostul șef al spionajului britanic.

„Trump subestimează provocarea și își supraestimează influența”, a adăugat Sir Alex Younger. De fapt, crede fostul șef al MI6, Donald Trump și Vladmir Putin își supraestimează reciproc influența.

Laurie Bristow, ambasador al Regatului Unit la Moscova din 2016 și până în 2020, spune că o astfel de mișcare ar putea fi periculoasă și un indiciu al aroganței lui Trump.

Noul președinte al SUA a fost criticat în timpul primului său mandat când, în 2018, la Helsinki, în absența consilierilor săi, s-a întâlnit cu Putin. De asemenea, Donald Trump a continuat să contrazică agențiile americane de informații, afirmând că nu a existat niciun motiv pentru ca Rusia să se amestece în alegerile din 2016, ceea ce i-a asigurat un prim mandat la Casa Albă.

„Cred că acest lucru spune multe despre posibilul său exces de încredere și despre lipsa de înțelegere a personalității cu care are de-a face”, spune Sir Laurie Bristow, care l-a catalogat pe liderul de la Kremlin drept un „om al KGB-ului până la capăt”.

„Trebuie să fie un lucru foarte, foarte periculos să încerci să tratezi chestiuni de substanță cu Putin fără să ai oficiali în cameră”, a mai spus fostul ambasador britanic la Moscova.

Din partea Rusiei, fostul șef al MI6 crede că Putin „ar putea subestima riscurile de a merge prea departe”.

În timp ce actualul președinte al SUA, Joe Biden, a fost mai rezervat în răspunsul său la amenințările lui Vladimir Putin, lucru despre care oficialii ucraineni au spus în privat că îl consideră frustrant, Trump pare mai deschis la utilizarea forței.

Fostul șef al spionajului britanic spune că „problema cu Trump este că vrea să facă să dispară această chestiune” (n.r. războiul din Ucraina). „Probabil că este pregătit să cedeze enorm. Dar, în mod clar, dacă se poziționează în mod fundamental ca un pierzător, ar putea alege orice cale”.

Kurt Volker, un fost reprezentant american pentru negocierile cu Ucraina între 2017 și 2019, spune că „un lucru care nu îi place lui Trump este ca oamenii să profite de el sau să încerce să îl trădeze”, iar asta „va fi un factor real în relațiile cu Putin”.

Volker nu crede că Putin va respecta orice acord. Liderul rus va folosi, „fără îndoială”, o încetare a focului pentru a-și reface forțele și va încerca să atace din nou Ucraina, așa cum a făcut în cazul acordurilor anterioare din jurul liniei frontului din estul Ucrainei în 2014 și 2015.

Dar, crede Volker, Trump va oferi Ucrainei garanții de securitate care să împiedice Moscova să aibă succes în orice atac viitor. „Trump va crea o putere suficient de mare încât rușii să nu o conteste. Este singura cale”, spune el.

„Linia de netrecut”

Volker, care a fost și ultimul ambasador al lui George W. Bush la NATO, spune că el crede că Donald Trump se va asigura că Ucraina se va alătura alianței și îi va face pe europeni să plătească pentru asta. Între timp, el va furniza Ucrainei suficiente arme pentru a se asigura că linia frontului va rămâne blocată.

Întrebat cum l-ar putea convinge Trump pe Putin să accepte aderarea Ucrainei la NATO, având în vedere insistența liderului rus că neutralitatea Ucrainei este esențială pentru orice înțelegere, Volker spune că, pur și simplu, Moscova nu are de ales.

„Putin nu are niciun cuvânt de spus cu privire la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO. Nu ar trebui să căutăm acordul lui Putin pentru nimic din toate astea”, a spus el.

Atât fostul șef al spionajului britanic Alex Younger, cât și fostul diplomat Laurie Bristow cred însă că acest lucru este o iluzie. Toți sunt însă de părere că garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt un aspect esențial.

„Linia de netrecut trebuie să rămână aceea ca Ucraina să continue să fie o țară. Cred că Putin va insista ca acest lucru să nu se întâmple. Dar ar fi o mare greșeală. Consider că Trump vrea ca Europa să se ocupe de acest lucru, ceea ce nu este chiar nerezonabil. Doar că nu e încă în poziția de a o face”, afirmă Sir Alex Younger.

Putin a actualizat doctrina nucleară

După ce SUA au permis Ucrainei să folosească ATACMS, președintele rus a actualizat, marți, o doctrină nucleară, afirmând că Moscova ar putea lua în considerare utilizarea armelor nucleare dacă ar fi supusă unui atac cu rachete convenționale susținut de o putere nucleară, informează Reuters.

Doctrina actualizată, care prezintă amenințările care ar determina conducerea Rusiei să ia în considerare un atac nuclear, precizează că un atac cu rachete convenționale, drone sau alte aeronave ar putea fi considerat că îndeplinește aceste criterii.

De asemenea, se precizează că orice agresiune împotriva Rusiei din partea unui stat membru al unei coaliții ar fi considerată de Moscova drept o agresiune împotriva sa din partea întregii coaliții.

Continuarea AICI.