ANALIZĂ // PPEM pare să fie un partener ideal pentru PD, acceptând să ofere loialitate contra unor funcții decorative

Cele mai importante evenimente ale ultimelor luni din anul 2017 sunt legate de modificarea sistemului electoral, preluarea conducerii Primăriei Chișinău și deteriorarea dialogului cu partenerii externi. Totuși, introducerea unei noi garnituri guvernamentale nu schimbă esențial datele problemei, ci doar confirmă tendințele analizate, constată Barometrul economic Outlook „2018 – anul reformelor sau al stagnării?”, făcut public astăzi de IDIS „Viitorul”.

Analiza de la IDIS „Viitorul” arată că dialogul politic între R. Moldova și UE a fost unul „discontinuu și lipsit de progrese”, iar Guvernul a trebuit să apeleze la credite, neavând acces la granturi nerambursabile. Până în iulie, R. Moldova reușise să atragă doar 17,8% - 1,52 de miliarde de lei din cele 8,56 de miliarde planificate în 2017.

Barometrul notează că, deși alegerea legislației electorale este dreptul suveran al oricărui stat, sistemul mixt de vot adoptat de coaliția dominată de Partidul Democrat „nu rezolvă riscul manipulării alegerilor viitoare prin campanii excesiv de scumpe și frontiere trasate la discreția puterii, nici riscul ne-reprezentării femeilor și minorităților etc.”, amintind comunicatul de presă comun al comisarului european pentru Politică Externă, F. Mogherini, și al comisarul pentru Politica de Vecinătate și Extindere, J.Hahn, care au calificat modificarea sistemului electoral din R. Moldova „în contradicție flagrantă cu recomandările Comisiei de la Veneția și a Oficiului OSCE/ODIHR”, susținând că „modificările ridică îngrijorări serioase cu privire la democrația efectivă în actualul context politic”.

„Se pare că UE nu va mai tolera situații în care banii săi sunt folosiți de către grupuri oligarhice în scopuri antieuropene”, constată experții de la IDIS „Viitorul”.

Aceeași analiză mai notează faptul că principalul actor dominant al guvernării (Partidul Democrat - n.r.) continuă să aplice tactici „tit for tat” (monopol și retaliere), adaptându-se situației în care toate criticile, dar și rentele sistemului se leagă de liderii săi.

„Contextul e favorabil PD, care se află într-o poziție astrală a puterii sale politice, dar și riscante pentru că această putere este personalizată, nu sistemică. Retalierea face parte din logica actorilor dominanți, iar PD aplică tehnici de impunere la cooperare prin asimilare ori prin sporirea de costuri în cazul rezistenței. Tactica a dat roade sigure în timp, dar a strălucit mai ales în relațiile schimbătoare ale anului 2017 dintre PD cu PL. Nedorința liberalilor de a coopera în scopul modificării sistemului electoral a atras retalierea PD și s-a soldat cu pierderi seriose pentru PL. Mai mulți exponenți liberali au fost reținuți sau arestați, iar apoi demiși, culminând cu suspendarea dubioasă a primarului municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, la 25 mai, care a neutralizat „portdrapelul” Partidului Liberal. Retalierea PD l-a făcut pe Mihai Ghimpu să anunțe ieșirea de la guvernare a PL, acuzând PD că ar sta în spatele unor dosare fabricate și că ar fi capturat astfel instituția procuraturii anticorupție. Inițierea unei investigații penale în 2015, repusă pe rol în 207, ca și plasarea în arest a primarului, spre deosebire de alți primari investigați pe materii infracționale mult mai grave, dar în stare de libertate, a atras acuzații de aplicarea selectivă a justiției”, cităm din analiza IDIS „Viitorul”.

Potrivit aceluiași raport, în ultimii 5 ani, circa 100 de primari, afiliați unor partide de opoziție, au fost reținuți sau anchetați pentru a li se sugera să adere la PD, astfel încât în ultimul an la Partidul Democrat au mai aderat cca 250 de primari. Reținerea Primarului de Chișinău comportă însă și alte motive.

Experții de la IDIS remarcă și faptul că PD a renunțat la PL care încerca să blocheze orice cooperare cu PSRM, atrăgând PPEM-ul lui Iurie Leancă de partea sa: „După scorurile modeste din alegerile prezidențiale și declinul în raporturile sale cu aliații săi tradiționali europeni, PPEM pare să fie un partener ideal pentru PD, cel puțin până la viitorul scrutin din 2018, acceptând să ofere loialitate contra unor funcții decorative (Ministru al Apărării și Vicepreședinte al Parlamentului), în lipsa altor opțiuni”.

Cât despre situația lui Dorin Chirtoacă, este remarcat faptul că PD a dorit să instaleze o conducere „tehnocrată” la Primăria capitalei printr-o „politică de caviar”, recuperându-l din arest provizoriu pe viceprimarul NistorGrozavu, fără a provoca noi alegeri municipale, dar menținându-l pe primarul legitim al capitalei, Dorin Chirtoacă. În același timp, i-a făcut pe socialiști să creadă că pot câștiga acest bastion, lucru ce nu le-a reușit, după eșuarea referendumului din 19 noiembrie curent.

„Folosindu-se de art.17 al Legii privind statutul municipiului Chișinău, viceprimarul Grozavu a numit prin dispoziție sa alți doi viceprimari, care au devenit din 6.11.2017 noua conducere a Primăriei Chișinău. PD a reușit să excludă astfel subiectul alegerii viceprimarilor de pe agenda Consiliului Municipal, făcând ca dispoziția unui viceprimar să intre în vigoare fără obligația de a fi confirmat de către CMC. Rezultatul acestei situații exotice este că Primăria, care generează 60% din PIB-ul R. Moldova, este condusă în acest moment de o persoană care nici măcar nu a participat la alegerile din 2015, semănând, tehnic vorbind, cu modelul unei „administrații speciale” instalate de Guvern în condiții de criză. Extravaganța acestui caz e subliniată și de faptul că, înlocuirea primarului ales s-a făcut cu mâinile unui viceprimar aflat sub aceeași investigație penală cu același primar, mai mult, anume acesta a semnat decizia licitației falsificate, în opinia acuzației. Rezultatele referendumului din 19 noiembrie arată limpede că PD nu face filantropie politică. Prezența slabă la vot (17,5%) arată limitele în care PSRM se poate manifesta , dar și efectele inverse ale unei campanii murdare și ipocrite, care ține populația demotivată să se folosească de exercițiul electoral”, mai arată Barometrul economic Outlook „2018 – anul reformelor sau al stagnării?”.