Ambasadorul României la Chișinău îi oferă lecții lui Igor Dodon despre Dimitrie Cantemir: „Născut la Vaslui, a fost un mare cărturar al umanismului românesc”

La 346 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir, președintele Igor Dodon a ținut să sublinieze faptul că domnitorul „a adus o contribuție enormă la dezvoltarea relațiilor moldo-ruse, dedicându-și întreaga viaţă pentru ca popoarele noastre să-și consolideze raporturile spirituale, culturale, economice și de prietenie”.

„Îmi exprim încrederea că eforturile marelui domnitor nu au fost zadarnice, iar relaţiile moldo-ruse, care au fost clădite de-a lungul veacurilor, vor continua să se fortifice și se vor dezvolta spre binele ambelor popoare”, a scris Dodon pe 26 octombrie curent pe Facebook.

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a adăugat la postarea lui Dodon că „Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1676 Vaslui, România – d. 21 august/1 septembrie 1723, Harkov, Imperiul Rus) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc”.

Anume Dimitrie Cantemir a demonstrat „originea romană a românilor și unitatea lor de neam” în „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”.

„Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin. George Călinescu îl descria drept „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru”. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scris mai întâi în latină, dar tradus apoi de autor în română (1719 - 1722), cuprinde istoria românilor de la Traian până în pragul celei de a doua „descălecări" sau întemeierea principatelor. Susține ideea lui Miron Costin: originea latină comună a tuturor dialectelor românești. Hronicul vechimei... este încununarea erudită a eforturilor întreprinse de predecesori pentru a dovedi originea romană a românilor și unitatea lor de neam.[47] Pentru scrierea acestei lucrări, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare române și străine în limbile latină, greacă, polonă și rusă. Cantemir mărturisește: „nicio piatră neclătită și nici un unghi nescociorât n-am lăsat, pentru ca să ne înștiențăm de începătură, și purcederea, și așezământul, cel mai de pre urmă, a acestui neam, din care ne înștiințăm cu adevărat".( Șerban Cioculescu, Op.cit.,p.57)”, este lecția de istorie oferită de Ambasadorul Ioniță președintelui Dodon.