Alegerile din România, sub semnul controverselor și al influențelor externe: ce se poate întâmpla în turul al doilea?

Presa internațională a început să acorde atenție alegerilor prezidențiale de duminică din România, explicând circumstanțele speciale care au dus la convocarea acestora. Financial Times (FT) subliniază că acest scrutin repetat are loc în urma unor luni de tumulturi, legate de presupusul amestec al Rusiei în alegerile anulate la sfârșitul anului trecut.

„Votul de duminică va reprezenta începutul unuia dintre cele mai controversate și imprevizibile evenimente politice din istoria postcomunistă a țării”, scrie Financial Times, oferindu-le cititorilor un ghid despre „oamenii, sondajele și geopolitica” care vor contura reluarea alegerilor prezidențiale din România. Între timp, Moscova, Washingtonul și capitalele din UE s-au pronunțat și ele cu privire la scrutin și controversele acestuia. Liderul extremistei Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, care a promis să „facă România Mare din nou”, este așteptat să câștige votul de duminică. Candidatura sa a fost susținută de Călin Georgescu, un personaj controversat aflat în centrul anulării alegerilor din noiembrie, acuzat că a beneficiat de interferențe rusești, conform FT. Cu câteva zile înainte de primul tur de scrutin, Simion conduce în sondaje, dar se anticipează că nu va atinge pragul de 50% necesar pentru a obține președinția în mod decisiv - ceea ce deschide astfel calea pentru un candidat centrist pro-UE să câștige în al doilea tur.

Centraliștii pro-europeni Crin Antonescu și Nicușor Dan se luptă pentru un loc în turul doi, Antonescu având un ușor avans față de Dan. Elena Lasconi, care s-a calificat pentru turul doi - anulat - anul trecut, are o singură cifră în sondaje și a pierdut sprijinul partidului său, care a îndemnat-o să renunțe în favoarea lui Dan. Victor Ponta, fost prim-ministru social-democrat și autointitulat candidat „Maga”, a reapărut surprinzător. Cândva un politician căzut în dizgrație, el și-a petrecut ultimii 10 ani în afara politicii. În total, 11 candidați sunt în competiție, conform FT.

Financial Times menționează că decizia de a anula alegerile din cauză presupusei interferențe rusești a pus Bucureștiul în centrul atenției Moscovei și administrației Trump din SUA. Președintele rus, Vladimir Putin, a ridiculizat oficialii români, iar SUA au criticat anularea, considerând gestul o încercare de a eluda democrația și de a suprima opiniile politice marginale.

O victorie a extremei drepte de tip `MAGA` ar întări rândurile liderilor populiști europeni favorabili Rusiei. Aceștia se opun continuării sprijinului acordat Ucrainei și caută să își accentueze legăturile cu administrația Trump. Prim-miniștrii Ungariei și Slovaciei, Viktor Orbán și Robert Fico, precum și Alice Weidel, liderul opoziției germane de extremă dreaptă, încearcă să profite de valul MAGA, având simpatii pro-rusești, scrie FT. În lunile recente, Simion a încercat să minimalizeze ostilitatea sa față de Kiev, NATO și UE - dat fiind că partidul său este parte a aceleiași familii politice cu premierul italian de dreapta, Giorgia Meloni, care este un aliat ferm al Ucrainei. Totuși, atât Antonescu, cât și Dan au avertizat că, dacă nu reușesc să câștige președinția, România va deveni un aliat nesigur, care va urma interesele lui Putin, menționează FT. Dan a subliniat că orientarea politicii externe a țării este „cea mai importantă miză pentru aceste alegeri”, menționând că doar el sau Antonescu pot garanta angajamentul continuu față de UE și NATO.