Adolescenții din Marea Britanie, împărțiți între sprijin și revoltă față de interdicția de noapte pe rețelele sociale

Abi, o adolescentă de 17 ani, foloseste zilnic rețelele sociale, își dă întâlnire cu prietenii pe Snapchat și urmărește videoclipuri pe TikTok.

Când eleva din Colchester a auzit că ar putea fi interzis accesul pe rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, s-a simțit ușurată că măsura nu o va afecta direct.

Însă, săptămâna trecută, guvernul a anunțat că și adolescenii mai mari se vor confrunta cu o nouă regulă: o interdicție de folosire a rețelelor sociale peste noapte.

Vorbind la festivalul Latitude, lângă Southwold în Suffolk, Abi spune că această interdicție de noapte i se pare „inutile” și afirmă că „nu va fi respectată”.

Ea își face griji pentru sora ei mai mică, Caitlin, și pentru verișoara mai mică, Libby, în legătură cu modul în care folosesc rețelele sociale, dar simte că ea este deja suficient de matură pentru a-și lua singură deciziile.

„Știu că încă nu suntem adulți, dar simt că suntem tratați la fel ca un copil de 12 ani”, spune Abi.

Conform planurilor, aplicații precum Instagram, TikTok și YouTube vor fi, în mod implicit, indisponibile pentru tinerii de 16 și 17 ani în intervalul dintre miezul nopții și ora 06:00.

Adolescenții vor putea renunța la această restricție, modificându-și setările de cont.

Guvernul urmărește, de asemenea, dezactivarea unor funcții considerate „addictive”, precum redarea automată a conținutului și derularea infinită, pentru a contribui la îmbunătățirea concentrării, a calității somnului și a vieții de familie a tinerilor.

Rafi, din Suffolk, are acum 15 ani, dar va împlini 16 când va intra în vigoare interdicția de noapte.

„Nu mă deranjează foarte tare, pentru că voi dormi, mai ales în nopțile din timpul școlii”, spune ea.

„Dacă este între miezul nopții și ora 6 dimineața, este inutil, pentru că atunci oricum nu voi folosi rețelele sociale.

Ar fi mai eficient și mai util dacă ar începe mai devreme”, adaugă Rafi.

Ea recunoaște că între tineri există o presiune de a fi mereu prezenți online, dar consideră că și marile companii tech ar putea face mai mult.

„Aș susține că responsabilitatea privind orele de utilizare și strictețea regulilor și a interdicțiilor ar trebui să revină aplicațiilor, nu implicării guvernului”, spune ea.

Pablo a venit din Londra pentru a fi prezent la festivalul Latitude.

Adolescentul de 15 ani spune că nu este un utilizator intens al rețelelor sociale, dar are cont de Snapchat.

„E util pentru comunicare”, afirmă el.

„Cred că poate avea beneficii, așa că nu e bine să fie interzis complet – există scopuri educaționale și de divertisment. În loc să te uiți la televizor, ai putea urmări conținut acolo.

Cred că ar trebui să existe restricții, dar nu atât de dure.”

Un program pilot recent, care a implicat peste 300 de adolescenți și părinți din Marea Britanie, a arătat că utilizarea rețelelor sociale a scăzut peste noapte datorită interdicției.

Măsurile, care se numără printre ultimele inițiative ale guvernului condus de premierul Keir Starmer, vor trebui transformate în legislație. Se crede pe scară largă că Andy Burnham va continua aceste planuri.

„Aceste măsuri vor fi esențiale pentru a-i ajuta pe tineri să aibă somnul de care au nevoie, să se concentreze pe școală și colegiu și să petreacă mai mult timp de calitate cu familia și prietenii”, a transmis guvernul.

În Australia, interdicția privind rețelele sociale a fost subminată de utilizarea VPN-urilor, care ascund locația reală a utilizatorilor de internet.

Guvernul spune că, deocamdată, nu va lua măsuri pentru a restricționa VPN-urile în Marea Britanie, argumentând că acestea sunt utile pentru avertizori de integritate, grupuri minoritare și protejarea vieții private a familiilor.

Daisy Greenwell, mamă a trei copii, în vârstă de 43 de ani, din Woodbridge, a lansat în 2024 grupul de campanie Smartphone Free Childhood.

Ceea ce a început ca un mic grup pe WhatsApp a adunat rapid mii de părinți din toată Marea Britanie.

Greenwell a descris interdicția de noapte planificată drept „un lucru foarte bun”.

„Mult din asta ține de semnale și de schimbarea normelor sociale legate de ce este sănătos și ce nu este sănătos”, spune ea.

„Le transmite părinților că copiii nu ar trebui să fie pe aceste platforme peste noapte, iar noi știm că mulți copii își doresc și ei să petreacă mai puțin timp pe telefoanele lor.

Dar, desigur, ei pot dezactiva restricția, iar orice copil cu utilizare problematică a smartphone-ului, ceea ce înseamnă unul din patru, va face asta imediat.”

Deși salută acțiunile recente ale guvernului, Greenwell consideră că trebuie abordată și rădăcina problemei.

„Faptul că implicarea utilizatorilor este motorul central al modului în care sunt conduse aceste afaceri nu este sănătos nici pentru copii, nici pentru adulți, așa că obiectivul final ar trebui să fie și remedierea acestui lucru.

Dar să începem cu implementarea acestei interdicții pentru rețelele sociale și cu funcționarea ei efectivă.”

În schimb, dr. Sarah Turner, cercetătoare la Knowledge Lab al UCL, care analizează modul în care tinerii interacționează cu tehnologiile emergente, consideră că măsurile sunt prea drastice.

Vorbind la festivalul Latitude, unde a susținut o prezentare despre interdicția privind rețelele sociale, ea a spus că platforme precum YouTube pot fi un colac de salvare pentru unii adolescenți.

„Dacă nu ai părinți care să te ducă în diverse locuri sau o comunitate în care să existe un spațiu de întâlnire, atunci vei fi afectat în mod disproporționat de această măsură.

Există, fără îndoială, riscuri online, dar este nevoie de mai multă cercetare. Le-am spus adolescenților să folosească aceste sisteme, ei și-au construit viața socială în jurul lor, iar acum le spunem că nu le mai pot folosi.

Ei folosesc mesageria din cadrul acestor platforme pentru a ține legătura unii cu alții și tot prin ele își iau informațiile de actualitate. Le folosesc altfel decât oamenii care elaborează politicile.

Rețelele sociale nu sunt în totalitate negative. Părinții trebuie să aibă discuții mai bune cu copiii lor.”

Lorna Woods, profesor de drept al internetului la Universitatea din Essex, consideră la rândul ei că interdicția de noapte este, într-o anumită măsură, o încercare de a liniști părinții și grupurile de campanie.

În ansamblu, ea salută măsura, dar speră ca aplicațiile să poată fi făcute mai sigure chiar din faza de proiectare.

„Concentrarea pe funcționalități și caracteristici, mai degrabă decât pe conținut, este un pas pozitiv, deși limitat ca amploare”, spune Woods.

„O abordare mai coerentă și, probabil, mai bine adaptată viitorului ar fi să se ceară ca serviciile să fie sigure prin proiectare – în esență, o formă de siguranță a produsului pentru produsele digitale.”

Chris Sherwood, directorul executiv al NSPCC, afirmă că propunerile reprezintă un bun prim pas, dar nu sunt suficiente de unele singure, în lipsa unor restricții și asupra jocurilor video, inteligenței artificiale și serviciilor de mesagerie.

„Dacă nu vor fi urmate de măsuri suplimentare și mai ferme, ele vor fi doar un pansament, care nu rezolvă caracteristicile de design adictive ce alimentează timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și afectează bunăstarea copiilor”, spune el.

„Trebuie să vedem acțiuni care să abordeze și prejudiciile provocate de chatbot-urile bazate pe inteligență artificială, care amplifică conținutul dăunător și îi blochează pe copii și tineri în camere de rezonanță. Siguranța lor trebuie să fie o prioritate urgentă pentru noul prim-ministru și pentru guvernul său.”