Aceeași aeronavă F16 doboară două drone în două zile, în timp ce experții avertizează: cine testează reacția României și de ce nu avem apărare antidrone?

Sâmbătă, 25 iulie, o a doua dronă a fost doborâtă în spaţiul aerian românesc. Coincidenţa face ca aparatul neidentificat de zbor să fie neutralizat de acelaşi pilot care a intervenit şi vineri, în judeţul Buzău, cu acelaşi avion F16.

Într-o intervenţie televizată, analistul politic Bogdan Chirieac a transmis că există posibilitatea ca cineva să testeze în mod deliberat capacitatea de reacţie a României la asemenea incidente.

"După ce s-a întâmplat cu drona de la Buzău, mă așteptam să fie interceptată deasupra Bucureștiului. Din nefericire, cineva testează capacitatea de reacție a României. În ce scop? Nu știu. Aici sunt armata, serviciile și diplomația, dar bine nu este. Nu este bine deloc”, a spus Bogdan Chirieac.

Întrebat de ce aceste drone nu sunt interceptate mai eficient, Bogdan Chirieac afirmă că astfel de incidente "Șubrezesc și mai mult situația economică a României, dar lucrul acesta se datorează lipsei de viziune a șefilor Armatei Române, care nu s-au adaptat rapid la noile realități de pe câmpul de luptă. În loc să cumpere drone și sisteme antidrone, au cumpărat tancuri”.

"Pur și simplu, cei care au hotărât achizițiile pentru Armata României sunt în secolul XX, nu în secolul XXI. Cu toții, civilii, vedem lucrul acesta. Experții și analiștii îl văd și ei. Asta mă împiedică să înțeleg de ce armata cumpără echipamente cu care nu are ce face.

Cineva ar trebui să răspundă în Parlamentul României în legătură cu aceste achiziții. În acest moment, România nu are suficiente sisteme antidrone pentru a se apăra cât de cât împotriva valului de drone de tot felul. Văd că sunt și drone aeriene și drone maritime. Drone terestre n-am văzut”, a mai spus Bogdan Chirieac.

„Trebuia cerut sprijinul NATO încă de când a căzut prima dronă la Galați, peste un bloc de locuințe. Iar după ce am scăpat, ca prin urechile acului, de dezastrul de la Constanța, în mod evident trebuia invocat Articolul 4 privind consultările. Trebuia făcut tot ceea ce era necesar pentru acest lucru. Nu știu de ce nu s-a făcut. Sau, dacă s-a făcut, s-o fi făcut, dar nu știm noi. S-o fi cerut în secret sprijinul. Aș vrea să fie așa, dar am sentimentul că nu s-a făcut nimic”, a completat acesta.