Accidentul vascular cerebral și bolile creierului, diagnosticate și tratate cu tehnologii de ultimă generație. Dr. Ștefăniță Dima explică metodele moderne și cum pot fi prevenite tragediile

Dr. Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial, a fost invitat în platou, unde a discutat pe larg despre riscul de accident vascular cerebral și despre cele mai moderne metode de diagnostic și tratament.

Medicul a reamintit un fapt îngrijorător: " 65.000 de oameni suferă un accident vascular cerebral în fiecare an în România". A subliniat că vorbim despre o urgență majoră de sănătate publică, ale cărei consecințe pot fi prevenite sau reduse dacă pacienții ajung la timp la medic.

În privința prevenției, dr. Dima a explicat că aceasta este posibilă printr-o investigație simplă: "Prevenția este posibilă printr-o investigație simplă. Se numește angio-CT: „angio" vine din limba greacă și înseamnă vas de sânge, iar CT înseamnă computer tomograf". Această examinare permite vizualizarea detaliată a vaselor de sânge de la nivelul creierului și identificarea din timp a unor probleme grave.

El a atras atenția că strategia de prevenție trebuie individualizată. "Depinde de istoricul fiecărui pacient și de antecedentele familiale. Am pacienți care ajung la spital și descoperim că au două anevrisme cerebrale". Astfel de descoperiri fortuite confirmă importanța evaluării la persoane aparent sănătoase, dar cu risc crescut.

Explicând pe înțelesul tuturor ce este un anevrism, medicul a folosit o comparație sugestivă: "Dacă ne imaginăm vasul de sânge ca pe un furtun, acesta rezistă foarte bine la o anumită presiune. Însă, dacă presiunea crește mult peste limitele normale, furtunul se poate dilata, poate forma o umflătură și, în cele din urmă, se poate sparge". În momentul ruperii, consecințele pot fi dramatice, de aceea intervenția rapidă este esențială.

Dr. Dima a vorbit și despre evoluția spectaculoasă a neurochirurgiei: "Neurochirurgia clasică a evoluat foarte mult. Astăzi există și în neurochirurgie conceptul de keyhole neurosurgery, adică neurochirurgia prin "gaura cheii", o abordare minim invazivă care permite intervenții cu incizii mult mai mici decât în trecut". Acest tip de abordare reduce trauma operatorie și poate scurta recuperarea.

În completare, medicul a explicat că, în prezent, neuroradiologia intervențională oferă soluții de tratament endovascular pentru anevrisme: "Putem monta și stenturi speciale, dispozitive care funcționează ca o umbrelă. Acestea se deschid la nivelul gâtului anevrismului, împiedică pătrunderea sângelui în interiorul acestuia și îl exclud din circulație". Astfel, riscul de ruptură este redus, iar pacientul evită o operație clasică deschisă.

Tehnologia modernă a pătruns inclusiv în zona dispozitivelor folosite în timpul procedurilor: "Există acum pompe asistate de inteligență artificială, care aspiră doar atunci când detectează că există ceva de extras, nu și atunci când este doar sânge liber". Acest lucru crește precizia intervențiilor și sporește siguranța pacientului.

În ceea ce privește recunoașterea simptomelor, medicul a reamintit importanța acțiunii rapide: "Există simptome și vorbim despre celebrul FAST, transformat mai nou în BE-FAST". Conceptul BE-FAST include evaluarea echilibrului, a privirii, a mimicii faciale, a forței în membre, a vorbirii și a momentului de debut al simptomelor, pentru ca pacienții să ajungă cât mai repede la camerele de gardă.

El a precizat că anumite leziuni sau tumori pot da manifestări diverse: "Poate comprima nervii cranieni sau alte structuri și poate provoca dureri de cap ori deficite neurologice focale". Aceste semne nu trebuie ignorate, fiind uneori primul indicator al unei probleme vasculare sau al unei formațiuni tumorale.

Revenind la partea de diagnostic, dr. Dima a explicat cât de mult s-au schimbat lucrurile în ultimii ani. "În trecut nu aveam angio-CT. Este o tehnică dezvoltată relativ recent, iar atât aparatura, cât și softurile au ajuns la un nivel foarte bun.

Înainte făceam angiografie diagnostică. Inițial se realiza prin artera femurală, iar primele angiografii se făceau chiar prin puncționarea directă a arterei carotide. Era o procedură dificilă și riscantă, mai ales din cauza hemostazei. Era o barbarie". Acum, examinările sunt mult mai sigure și mai puțin invazive pentru pacient.

Medicul a vorbit și despre rolul neuroradiologiei intervenționale în tratamentul tumorilor cerebrale foarte bine vascularizate: "De exemplu, meningioamele sunt printre cele mai bine vascularizate tumori intracraniene, la fel și hemangioblastoamele. Aceste vase pot fi închise prin embolizare înainte de operație, iar intervenția neurochirurgicală devine mult mai simplă și mai sigură". Astfel, se reduce riscul de sângerare în timpul operației și crește șansa unui rezultat bun.

El a subliniat că, dincolo de tehnologie, un rol major îl are comportamentul fiecăruia dintre noi. "Contează foarte mult și stilul nostru de viață. Mișcarea este benefică. Expresia „minte sănătoasă într-un corp sănătos" este cunoscută de mii de ani, încă din vremea grecilor". Activitatea fizică, alimentația echilibrată, renunțarea la fumat și controlul tensiunii arteriale pot reduce semnificativ riscul de boală vasculară cerebrală.

În a doua parte a discuției, atenția s-a îndreptat către migrenă și posibilele legături cu bolile vasculare cerebrale. Migrena nu este doar o simplă durere de cap, ci o afecțiune complexă, care poate afecta serios calitatea vieții. "Migrena este o afecțiune extrem de interesantă și încă insuficient înțeleasă. În prezent, există tratamente noi pentru migrenă, care acționează prin anestezierea durei mater". Aceste terapii moderne vin în ajutorul pacienților la care metodele clasice nu au avut efect suficient.

Emisiunea cu participarea dr. Ștefăniță Dima va fi difuzată joi, 30 iulie, de la ora 18:00, pe canalele și platformele media ale organizatorilor.