A găsit o carte cu numele unei femei. A căutat-o și i-a scris. Ce s-a ÎNTÂMPLAT când s-au întâlnit

Un bărbat a găsit o carte într-o bibliotecă din Florida, America. A răsfoit-o și a găsit multe însemnări cu creionul. I-a plăcut enorm ce a citit. Și apoi a văzut că pe carte era trecut și numele fostului proprietar. Volumul aparținuse lui Hollis Maynel. Așa că bărbatul a căutat-o.

După mult timp și mult efort, John Blanchard a găsit adresa femeii. I-a scris o scrisoare. A întrebat-o dacă nu vrea să fie prieteni prin corespondență. El urma să plece la muncă în străinătate. Femeia a acceptat și, timp de un an, și-au trimis scrisori.

Fiecare scrisoare i-a trimis pe cei doi într-o frumoasă poveste de dragoste. Fiecare scrisoare nouă era o sămânță care cădea într-un sol fertil – inimile lor. La un moment dat, John Blanchard i-a cerut tinerei o poză cu ea. Ea a refuzat. I-a spus că aspectul exterior nu contează dacă el este cu adevărat interesat de ea.

La un moment dat, bărbatul s-a întors acasă. Și au decis să se vadă. Întâlnirea era programată pentru ora șapte seara la Gara Centrală din New York. – Mă vei recunoaște – a scris fata. – Voi avea un trandafir roșu.

La ora stabilită bărbatul o aștepta. Spre el venea o tânără frumoasă cu siluetă suplă. Buclele blonde lungi îi cădeau peste umeri, iar ochii albaștri erau ca niște flori delicate. Îmbrăcată într-un costum verde palid, fata arăta ca o primăvară care tocmai reînviase. S-a îndreptat spre ea, uitând complet să vadă dacă are trandafirul.

Pe buzele ei apăruse un zâmbet ușor provocator.

– Lasă-mă să trec, marinarule! – a spus ea.

Apoi bărbatul a văzut că în spatele ei stătea Hollis Maynell. Femeia avea aproape 40 de ani, părul ei gri se ascundea sub o pălărie veche. Era plinuță, iar picioarele groase de abia încăpeau în pantofii cu toc.

Fata în costum verde plecase deja. Bărbatul a simțit de parcă se împarte în două părți, atât de puternică era dorința lui să urmeze fata, însă atât de profunde erau sentimentele pentru această femeie, care devenise o persoană foarte apropiată pentru el. Femeia stătea nemișcată. Fața ei palidă și rotundă părea blândă și inteligentă, iar ochii îi străluceau călduros și gingaș.

El nu a ezitat. În mâna strângea avea copia cărții datorită căreia s-au cunoscut. Chiar dacă nu era iubire, era ceva foarte valoros, poate chiar ceva mai bun decât sentimentele romantice. El și-a îndreptat umerii, a salutat-o și i-a întins cartea, deși în interior îl zgâria dezamăgirea.

– Sunt locotenentul John Blanchard. Iar tu trebuie să fii domnișoara Hollis Maynell? Sunt atât de bucuros că în cele din urmă ne-am întâlnit. Pot să te invit la cină?

Femeia a zâmbit.

– Nu știu despre ce vorbești, fiule, spuse ea. – Domnișoara tânără în costum verde care tocmai a trecut pe aici, mi-a cerut să-mi prind acest trandafir. Și mi-a spus că dacă mă inviți la cină, atunci trebuie să-ți spun că ea te așteaptă la restaurantul de peste drum, scrie bible.ca.

Sursa: clickpentrufemei.ro