7 APRILIE 2009: Structurile de forță, conduse ASTĂZI de cei implicați în violențele de acum opt ani. Rolul lui Jizdan, Pânzari, Popa și Harunjen

La opt ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, soldate cu moartea a cel puțin cinci tineri, maltratarea a sute de tineri în comisariatele de poliție, devastarea clădirilor Parlamentului și Președinției, doar patru polițiști au ajuns la închisoare.

„Lupul a fost pus să numere oile mâncate”

Între timp, persoanele care au deținut funcții-cheie în instituțiile de forță în anul 2009 și au dat ordine ca tinerii să fie schilodiți în bătaie fie au scăpat de pedepse, fie au plătit amenzi neînsemnate, unele dintre ele fiind chiar avansate în funcție.

Totodată, nicio instituție din R. Moldova nu a răspuns până astăzi ce s-a ascuns în spatele violențelor din aprilie 2009, cine au fost artizanii deturnării protestelor pașnice, instigatorii din mulțime etc., chiar dacă au fost create două comisii de anchetă în Parlament.

Întrebările au rămas fără răspuns și din cauza faptului că cei care au comis atrocitățile din aprilie 2009 au trebuit să le și investigheze. Iar rezultatele sunt prezentate chiar de Procuratura Generală.

Peste 140 de sesizări, 71 de dosare, patru polițiști la închisoare

Procurorii din R. Moldova au primit, după evenimentele din aprilie 2009, 108 sesizări cu privire la acțiunile reprezentanţilor autorităţilor publice contra protestatarilor, iar în alte 31 de cazuri s-au autosesizat.

Oamenii legii au pornit, în baza acestor plângeri, 71 de dosare pentru exces de putere, tortură, depășirea atribuțiilor de serviciu etc., comise după evenimentele din aprilie 2009. Totuși, numai 28 de dosare în privința a 47 de colaboratori de poliție au ajuns în judecată, restul cauzelor penale fiind încetate fie „din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor”, fie au fost suspendate pe motiv că „nu a fost posibilă stabilirea identităţii persoanelor care au acţionat ilegal, fiind cu cagule pe cap”.

În ultimii opt ani, instanțele de fond au pronunţat sentinţe în 27 cauze în privinţa a 46 de poliţişti, inclusiv opt sentinţe de condamnare în privinţa a 16 poliţişti, două sentințe de încetare în privinţa a trei poliţişti și 17 sentinţe de achitare în privinţa a 27 de poliţişti.

Termene de prescripție expirate și achitări la CSJ

Până la curțile de apel au mai expirat niște termene de prescripție, iar la Curtea Supremă de Justiție au devenit irevocabile numai 17 hotărâri în privinţa a 27 de persoane.

Astfel, până la finale, zece polițiști au fost achitați, în cazul altor doi dosarele au fost încetate, sentințe de condamnare fiind aplicate în privința a 15 oameni ai legii. Zece dintre aceștia s-au ales cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, o persoană a fost condamnată la amendă și numai patru polițiști au fost condamnați la pedeapsă reală cu închisoare.

Mai multe dosare în cazul vandalilor

În cealaltă tabără, a persoanelor care au participat la dezordinile în masă soldate cu devastarea sediilor Preşedinţiei şi Parlamentului și au luat de acolo bunuri, au fost pornite 102 cauze penale.

În judecată au ajuns 31 de cauze penale în privinţa a 43 de persoane, iar în cazul altor 68 de cauze anchetele au fost încetate, după ce 178 de persoane s-au „împăcat” cu reprezentanţii statului.

Paisprezece persoane au fost condamnate penal și doar una a fost achitată, în cazul altor 13 persoane procesele fiind încetate.

Ce-am avut și unde am ajuns

Gheorghe Papuc, ministru al Afacerilor Interne în aprilie 2009

Dosar pentru neglijență în serviciu în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, soldată cu decesul lui Valeriu Boboc:

Judecătoria sectorului Centru l-a achitat în decembrie 2011.

Curtea de Apel l-a condamnat patru ani cu executare la începutul anului 2015, iar Papuc a fugit din R. Moldova.

Pe 30 iunie 2015, Curtea Supremă de Justiție i-a aplicat doar o amendă de 20 de mii de lei și l-a absolvit de închisoare.

Vladimir Botnari, fostul comisar general al municipiului Chişinău în aprilie 2009

Dosar pentru neglijență în serviciu în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, soldată cu decesul lui Valeriu Boboc:

Judecătoria sectorului Centru l-a achitat în decembrie 2011.

Curtea de Apel l-a condamnat la doi ani de închisoare cu executare în ianuarie 2015.

Curtea Supremă de Justiție l-a achitat în vara anului 2015.

Astăzi, acesta ocupă funcția de șef al Direcției securitate de la SA „Moldtelecom”.

Valentin Zubic, viceministru de Interne, şef al statului-major în timpul evenimentelor din aprilie 2009

Dosar pentru neglijență în serviciu în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, soldată cu decesul lui Valeriu Boboc:

Procurorii i-au înaintat învinuirea în martie 2011.

Judecătoria sectorului Centru a anulat, în martie 2013, ordonanţa procurorilor de punere sub învinuire a lui Valentin Zubic.

În 2015, Valentin Zubic era administrator al firmei „Finpar Invest” care îi aparține lui Vlad Plahotniuc.

Astăzi, Zubic se numără printre persoanele de încredere ale președintelui Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc.

Alexandru Jizdan, șef al Departamentului Servicii Operative, MAI, în aprilie 2009

Presa a scris în 2009 că acesta a fost decorat de către ministrul de Interne de atunci, Gheorghe Papuc, pentru că a îndeplinit perfect ordinele în revoltele din 7 aprilie.

Astăzi, Alexandru Jizdan ocupă funcția de ministru al Afacerilor Interne.

Alexandru Pânzari, șef adjunct al Departamentului Servicii Operative în aprilie 2009

Dosar pentru depășirea atribuțiilor de serviciu în timpul evenimentelor de acum opt ani

Procurorii au pornit urmărirea penală pe numele lui Pânzari în august 2010, acesta fiind învinuit de depăşirea atribuţiilor de serviciu, după ce a audiat mai mulți martori, deși știa că depozițiile acestora erau false.

Judecătoria Buiucani l-a achitat pe Pânzari, ajuns între timp șef interimar al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, în martie 2016.

Peste câteva zile de la această sentință, Pânzari a fost numit șef al Inspectoratului General al Poliției, funcție pe care o ocupă și acum.

Eduard Harunjen, șef al Sec­ți­ei con­trol al urmă­ri­rii pena­le în timpul violențelor din aprilie 2009

În 2010, pe nume­le lui Edu­ard Haru­n­jen și a altor doi pro­cu­ro­ri a fost ini­ția­tă o pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră pentru nimi­ci­rea dosa­ru­lui penal por­nit pe fap­tul dece­su­lui lui Ion Ţîbu­leac în urma eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009, dar și pentru fap­tul că aces­ta ar fi tăi­nu­it exis­ten­ța unei hotă­râri pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe fap­tul dat.

Totodată, Harunjen era învi­nu­it că a con­si­de­rat legal refu­zul de a nu por­ni urmă­ri­rea pena­lă pe acest caz, făcând-o neîntemeiat. Potri­vit hotă­rârii Cole­gi­u­lui dis­ci­pli­nar din 20 iulie 2010, Edu­ard Haru­n­jen a fost recu­nos­cut cul­pa­bil de „înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toa­re a obli­ga­ți­i­lor de ser­vi­ciu” și penalizat cu „avertisment” în acest caz. Ulterior, Consiliul Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor, condus atunci de Iurie Garaba, a încetat această procedură disciplinară.

Astăzi, Eduard Harunjen este procuror general al R. Moldova, iar Iurie Garaba îi este adjunct.

Igor Popa, șef al grupului de urmărire penală care s-a ocupat de„dezordinile în masă şi uzurparea puterii în stat” după evenimentele din 7 aprilie 2009

Din grupul condus de Igor Popa făceau parte 72 de procurori şi 114 ofiţeri de urmărire penală. Igor Popa este cel care a chemat judecătorii în comisariatele de poliţie pentru a elibera mandate de arest pe numele tinerilor torturaţi.

Potrivit raportului Comisiei parlamentare de anchetă cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009, procurorul Popa a chemat judecătorii să elibereze mandate de arest în 69 de cazuri. Omul legii a ignorat însă cazurile de tortură de care s-au plâns sute de tineri. Ulterior, Guvernul a trebuit să plătească despăgubiri morale victimelor care au câştigat dosare la CEDO.

Astăzi, Igor Popa este adjunctul procurorului general al R. Moldova.