21 de candidați confirmați pentru alegerile parlamentare din Moldova, tensionate de influența pro-rusă și planuri europene ambițioase

Autoritățile electorale din Moldova au încheiat marți procesul de înregistrare a candidaților pentru alegerile parlamentare care vor avea loc luna viitoare, acestea marcând un moment crucial pentru susținerea publică a inițiativelor președintei Maia Sandu privind aderarea țării la Uniunea Europeană până în 2030.

Comisia Electorală Centrală a publicat o listă de 21 de candidați autorizați să participe la scrutinul din 28 septembrie. Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, deține în prezent 61 de locuri în parlamentul format din 101 membri. Cu toate acestea, un sondaj recent sugerează că partidul ar putea câștiga doar 41 de locuri în alegerile viitoare. Maia Sandu, recunoscută pentru critica deschisă față de invazia Rusiei în Ucraina, a afirmat că aderarea Moldovei la UE este un proces "ireversibil".

"Ne îndreptăm cu hotărâre spre a deveni un stat membru până la sfârșitul deceniului", a afirmat ea. "Avem șansa istorică de a face parte din cel mai sigur și prosper spațiu de pace, libertate și justiție", a transmis Maia Sandu.

Dintre cele 21 de grupuri politice și candidați independenți înregistrați, două blocuri mari ies în evidență. Blocul Patriotic, incluzând socialiști și comuniști care doresc legături mai strânse cu Rusia, este preconizat să câștige 36 de locuri. De asemenea, Blocul Alternativa, acuzat de guvern că ascunde o orientare pro-Kremlin, ar putea câștiga 13 locuri, potrivit sondajelor.

Alexandr Stoianoglo, lider al Alternativei și fost procuror general, a scris pe Telegram că interesul Occidentului pentru Moldova va scădea odată cu încheierea războiului din Ucraina.

ÎNSCRIEREA PARTIDULUI VICTORIEI FURTUNĂ, REEVALUATĂ

Maia Sandu a câștigat alegerile într-o reprizie anterioară împotriva lui Stoianoglo cu o diferență de 10%. Totuși, ea s-a bazat în mare parte pe voturile moldovenilor din diaspora. Referendumul care susținea campania sa pro-europeană a trecut la limită, având un rezultat de 50%.

Președinta a avertizat asupra încercărilor Rusiei de a influența alegerile pe 28 septembrie, susținând că Moscova plănuia să introducă 100 de milioane de dolari în țară prin criptomonede pentru a sprijini forțele politice pro-ruse. Un bloc pro-rus condus de oligarhul fugar Ilan Șor a fost exclus din alegeri.

Cu toate acestea, Curtea de Apel Chișinău a revocat decizia Comisiei Electorale Centrale din 23 august, referitoare la respingerea Partidului „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, fostă procuroare anticorupție. Acest partid ar avea, de asemenea, aspirații pro-ruse. Instanța a cerut CEC să reevalueze cererea de înscriere a formațiunii și să se pronunțe din nou. Victoria Furtună a comunicat pe rețelele sociale că partidul său va depune noi documente la CEC. Decizia Curții de Apel poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție în trei zile.

MAI MULTE SECȚII DE VOT PENTRU DIASPORA

Comisia Electorală a aprobat deschiderea a 301 secții de vot în străinătate pentru alegerile parlamentare, doar două fiind în Rusia, ceea ce a fost criticat de Moscova. Totodată, s-au stabilit 12 secții de vot pentru cetățenii din regiunea Transnistriei, aflată temporar în afara controlului autorităților Moldovei.

La scrutinul prezidențial din 2024 și la referendumul proeuropean, au existat 30 de secții pentru localitățile din stânga Nistrului și 231 pentru votanții din străinătate. CEC a explicat că reducerea secțiilor în regiunea transnistreană este un răspuns la riscuri de securitate.

În privința diasporei, state ca Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România vor avea cele mai multe secții de vot pentru scrutinul din 28 sept. 2025. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, în străinătate vor fi deschise 301 secții în 41 de țări, inclusiv 4 secții speciale pentru votul prin corespondență.

Sporirea secțiilor de vot se bazează pe o creștere cu 35,6% a numărului votanților față de parlamentarele din 2021 și cu 54,5% fata de prezidentialele din 2020. Estimările arată că aproximativ un milion de moldoveni lucreaza sau studiază în afara țării, iar cele mai multe secții sunt în Italia - 75, urmată de Germania (36), Franța (26), Marea Britanie (24) și România (23).