1 APRILIE // Umorul și DRAMA actorului Gheorghe Pârlea

Gheorghe Pârlea a fost operat acum câteva luni la București

Soarta nu știe de glumă: Umoristul Gheorghe Pârlea, acasă, într-un scaun cu rotile

A colindat toate satele Moldovei, a umplut sute de săli și a adus zâmbete pe chipurile a mii de oameni, dar de curând cunoscutul umorist Gheorghe Pârlea a suferit o intervenție chirurgicală, în urma căreia a rămas fără un picior. Cu toate acestea, actorul este optimist și învață să meargă din nou, în speranța că va mai ieși în scenă.

1 aprilie de odinioară

Pe artist l-am găsit acasă, aflat într-un scaun cu rotile în timp ce își lua prânzul. Soția sa, Anastasia, îl ajută în toate. Ne-a întâmpinat cu o strălucire în ochi, bucurându-se cu modestie că „cineva își amintește” de el.

În curând va fi Ziua Umorului și actorul regretă că nu se va putea manifesta ca altădată. Prietenul său, Gheorghe Urschi, organiza în fiecare an 1 aprilie și se adunau toți parodiștii, umoriștii și epigramiștii. „Realizam un concert la Teatrul de Operă sau la Palatul Național și aveam mare succes. Întotdeauna sala era plină. La manifestările de umor care se organizează acum, mulți mi-au mărturisit că nu stau până la capăt, nu le este interesant”, remarcă umoristul.

Umoriștii păcăliți

Deși susține că nu a fost păcălit niciodată, totuși își amintește că, odată, s-a dus împreună cu Gheorghe Urschi să cumpere struguri într-un sat. „De obicei, ne telefonau înainte de a culege poama, iar noi ne duceam cu mașinile, o cântăream și o cumpăram. Într-un an, însă, au hotărât să ne joace festa”, povestește actorul. Astfel, umoriștii au fost provocați să-și culeagă singuri strugurii, pe nepregătite și fără instrumentele necesare.

„Până la amiază, am cules două-trei coșuri, dar voiam să renunțăm. Apoi, a venit secretarul de partid și a spus că la depozit ne așteaptă 300 kg de poamă. Au vrut doar să vadă cum culegem noi. Îmi venea să-i bat”, adaugă cu nostalgie Gheorghe Pârlea.

„Nu am voie să mă întâlnesc cu Urschi”

Cele mai multe aventuri, actorul le-a trăit alături de umoristul Gheorghe Urschi, pentru că au lucrat mult împreună. „Acum, însă nu am voie să mă întâlnesc cu el. Eu, care am lucrat 50 de ani alături de Urschi, nu am voie să intru în ospeție. Toată problema este în bani”, afirmă artistul.

De asemenea, scheciurile lui nu pot fi jucate, pentru că fiicele lui Gheorghe Urschi au drepturi de autor și nu permit. „Se organizează concert de 1 aprilie fără ca măcar să se pomenească numele lui Gheorghe Urschi. E alogic”, spune, indignat, actorul, sorbind din paharul de suc.

Concerte de umor la sanatorii

Umoristul își amintește că, deși aveau multe deplasări, acestea erau dificile, de cele mai multe ori dormeau în frig. „Odată, în raionul Căușeni am luat la hotel reșouri pentru a ne încălzi. Urschi s-a dus la administrator ca să îi distragă atenția, iar noi ne-am dus cu reșourile în odăi. Dar femeia de serviciu a văzut că se rotește prea repede contorul și a oprit lumina. Apoi, ne-a pus să plătim frigiderul, pentru că a funcționat toată noaptea. Frigider ne trebuia nouă...”, povestește cu umor artistul.

De asemenea, el constată că acum „nici nu ai pentru cine lucra”. Majoritatea sunt plecați peste hotare. În sate au rămas mai mult bătrânii și copiii. „Noi înainte puneam afișele la Casa de Cultură și știam că avem cel puțin 200 de oameni. În ultima vreme, îi adunam mai mult pe cei de la sanatorii, la Călărași, la Cahul”, remarcă cu tristețe Gheorghe Pârlea.

„Am un picior în odaia cealaltă”

Remunerările au fost uneori mai bune, alteori mai puțin bune. Pentru drepturile de autor, artistul primea câte o sută-două de lei. „Nu demult m-au chemat să îmi dea un ajutor material de două mii de lei pentru starea în care sunt”, menționează umoristul.

Într-adevăr, actorul are nevoie de bani pentru o proteză mai bună. „Am fost la Centru și mi-am făcut un picior, îl am în odaia cealaltă. Când vine feciorul meu, îl îmbrăcăm și mergem. Singur nu pot”, adaugă artistul.

Tranzit cu ghinion

Drama pe care o trăiește Gheorghe Pârlea a început în urmă cu câteva luni, când pleca în Germania pentru o intervenție chirurgicală la picior ca să i se curețe venele. Însă, când a ajuns în București pentru a schimba avionul, i s-a făcut rău și a fost dus de urgență la Spitalul Floreasca. „Acolo, medicul a spus că nu face operații de curățare și că îmi vor tăia piciorul, în caz contrar nu voi mai ajunge viu la Chișinău”, povestește artistul.

„Țin minte că dimineața stăteam pe pat. Mă uitam la picioare și îmi ziceam cât sunt de frumoase. Până seara, însă, am rămas doar cu unul”, spune actorul și lasă liniștea să se aștearnă în odaie pentru câteva minute, auzindu-se doar televizorul din colț.

„Când am ajuns cu mașina la poartă, m-am urcat în spatele feciorului, care m-a adus până în casă. E dureros”, povestește artistul, abia stăpânindu-și lacrimile.

Speranța revenirii

În decembrie, nepoata sa a născut un strănepot, dar umoristul se teme că nu va putea fugi după el când va fi mai mărișor. De asemenea, ar vrea să-și amenajeze grădina, să curețe pomii, precizează artistul și se uită cu jind la soarele care bate în geam. Soția sa, Anastasia, îi este întotdeauna alături.

„Trebuie să îl ajut și să îl susțin ca pe un copil. La început îmi era grozav de greu. Nu mă puteam deprinde, dar acum știu ce am de făcut”, adaugă doamna Pârlea.

Actorul este optimist. Vrea să își facă o proteză mai performantă la București și crede cu tărie că va învăța să meargă și va reveni în scenă. „Este o lege în teatru, orice i s-ar întâmpla actorului, trebuie să joace spectacolul până la sfârșit”, spune cunoscutul umorist Gheorghe Pârlea, care vrea să își ducă până la final spectacolul vieții.