Zelenski denunță presiunile lui Trump și promite că Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi, într-un interviu telefonic, că preşedintele american Donald Trump exercită o presiune nejustificată asupra sa în încercarea de a găsi o soluţie la războiul care durează de aproape patru ani între Kiev şi Moscova. El a subliniat că orice plan care ar impune Ucrainei să renunţe la teritoriile pe care Rusia încă nu le-a capturat în regiunea Donbas din estul ţării ar fi respins de ucraineni, dacă ar fi supus unui referendum.

Zelenski a afirmat că „nu este corect” ca Trump să continue să ceară public Ucrainei, şi nu Rusiei, să facă concesii în negocierile pentru un plan de pace. „Sper că este doar o tactică a lui şi nu o decizie”, a declarat Zelenski în interviul realizat prin telefon, în timp ce negociatorii ruşi, ucraineni şi americani purtau discuţii la Geneva.

În ultimele zile, Trump a sugerat de două ori că este responsabilitatea Ucrainei şi a lui Zelenski să ia măsuri pentru a asigura succesul discuţiilor. „Ucraina ar face bine să se aşeze repede la masa negocierilor. Asta e tot ce vă spun”, a declarat luni Trump reporterilor de la bordul Air Force One.

În discuţia cu Axios, Zelenski a sugerat că, probabil, este mai uşor să fie presată Ucraina decât Rusia. Totuşi, a insistat că o pace durabilă nu poate fi obţinută prin „acordarea victoriei” liderului rus Vladimir Putin. Modalitatea aleasă pentru încheierea conflictului nu trebuie să însemne legitimarea câştigurilor teritoriale ale Moscovei.

El a avut grijă să-i mulţumească din nou lui Trump pentru eforturile sale de pace şi a precizat că discuţiile cu principalii negociatori americani, trimisul Steve Witkoff şi ginerele preşedintelui, Jared Kushner, nu au implicat acelaşi tip de presiune. „Ne respectăm reciproc”, a dat asigurări Zelenski. Pe de altă parte, a avertizat că „nu este genul de persoană” care cedează uşor sub presiune.

„OAMENII NU MĂ VOR IERTA. NICI PE MINE, NICI STATELE UNITE”

Zelenski a explicat că acceptarea cererii Rusiei de a prelua controlul asupra întregii regiuni Donbas – deşi, în prezent, Moscova deţine aproximativ 88% din acest teritoriu – ar fi inacceptabilă pentru alegătorii ucraineni, dacă ar fi consultaţi printr-un referendum. „Din punct de vedere emoţional, oamenii nu vor ierta niciodată acest lucru. Niciodată. Nu mă vor ierta pe mine, nu vor ierta (Statele Unite)”, a punctat Zelenski, adăugând că ucrainenii „nu pot înţelege de ce” li s-ar cere să renunţe la teritorii suplimentare.

Liderul ucrainean a cerut din nou îngheţarea poziţiilor la actualele linii de front ale conflictului. El a spus că, dacă se va stabili în document că „rămânem unde suntem pe linia de contact”, are convingerea că oamenii vor susţine o astfel de soluţie la referendum. În viziunea sa, aceasta ar putea fi baza unui compromis acceptat de societatea ucraineană.

Zelenski a reiterat că, pentru a găsi o soluţie asupra chestiunii teritoriale, cea mai eficientă cale este o întâlnire faţă în faţă cu Putin. El a menţionat că le-a cerut membrilor echipei sale să organizeze o viitoare reuniune la nivel de lideri la Geneva, în speranţa că o discuţie directă ar putea debloca negocierile.

Mediatorii americani au propus ca forţele ucrainene să se retragă din părţile din Donbas pe care le controlează în prezent. Zona ar urma să devină o „zonă economică liberă” demilitarizată, cu un statut special. Washingtonul nu a adoptat încă o poziţie clară cu privire la statul care ar deţine suveranitatea asupra acestei zone sensibile.

SOLUŢIA LUI ZELENSKI: RUSIA SĂ-ŞI RETRAGĂ ŞI EA TRUPELE DIN DONBAS PE O DISTANŢĂ ECHIVALENTĂ

Zelenski s-a declarat pregătit să discute retragerea trupelor ucrainene din anumite sectoare, însă a cerut ca şi Moscova să-şi retragă unităţile militare la o distanţă echivalentă. El a respins ferm orice pretenţie a Rusiei asupra suveranităţii în zonă, subliniind că un asemenea aranjament nu poate fi acceptat de Kiev.

Preşedintele ucrainean a relatat că, în cadrul celei de-a doua runde de negocieri, oficialii ruşi au promis să se consulte cu conducerea de la Moscova şi să revină cu o poziţie detaliată referitoare la problema teritorială. Acest răspuns întârziat arată, în opinia sa, cât de complicate sunt discuţiile privind frontierele.

Zelenski a precizat că Washingtonul şi Kievul au convenit ca orice acord de pace să fie supus aprobării poporului ucrainean printr-un referendum. Referendumul este văzut de liderul ucrainean drept o garanţie de legitimitate, dar şi un instrument pentru a împărţi responsabilitatea deciziei cu societatea.

Abordarea disputei într-o manieră acceptabilă pentru ambele părţi constituie obiectivul principal al lui Witkoff şi Kushner în negocierile din această săptămână. Ei încearcă să găsească formule de compromis care să nu fie percepute nici ca o capitulare a Ucrainei, nici ca o înfrângere de neacceptat pentru Rusia.

Între timp, delegaţia rusă şi-a schimbat şeful faţă de ultima reuniune, fiind acum condusă de consilierul lui Putin, Vladimir Medinski. Având în vedere această schimbare de conducere, Zelenski se teme că delegaţia rusă va încerca să transforme negocierile într-o simplă întâlnire de protocol sau să revină la punctul de plecare, pentru a câştiga timp preţios pentru Rusia pe câmpul de luptă.

El a remarcat, de asemenea, că Medinski, la fel ca Putin, are tendinţa de a filosofa despre „rădăcinile istorice” ale războiului. „Nu avem timp pentru toate aceste prostii. Aşadar, trebuie să luăm o decizie şi să punem capăt războiului”, a pledat Zelenski, respingând discuţiile teoretice fără efect concret.

MILITARII SE ÎNŢELEG MAI BINE

În timp ce dialogul politic avansează lent, Zelenski a declarat că discuţiile militare cu Rusia de la Abu Dhabi au fost mai productive. Părţile au convenit, în linii mari, asupra unui mecanism condus de SUA pentru monitorizarea încetării focului, cu ajutorul dronelor, în eventualitatea în care se va ajunge la un acord.

Ucraina doreşte implicarea ţărilor europene în acest mecanism de supraveghere, însă ruşii se opun categoric unei asemenea formule. Această divergenţă frânează definirea unui cadru clar de implementare a viitorului armistiţiu.

De fapt, în timp ce grupul militar Rusia–Ucraina a continuat să facă progrese în discuţiile de marţi de la Geneva, negocierile purtate la nivel politic au rămas „blocate”, potrivit unor surse bine informate. Acestea au explicat că poziţiile prezentate de Medinski au stat la baza impasului actual.

Una dintre surse a mai indicat că ruşii s-au plâns de recentele declaraţii publice ale lui Zelenski. Ei susţin că preşedintele ucrainean nu negociază cu adevărat, ci încearcă în primul rând să-şi consolideze popularitatea internă înaintea unor posibile alegeri.

Zelenski a declarat că, deşi nimic nu este încă decis, este posibil ca noi alegeri prezidenţiale să aibă loc concomitent cu un referendum. Într-un interviu din septembrie, el afirmase că se va retrage din politică după încheierea războiului. Acum însă a sugerat că ar putea exista alegeri în timpul unui armistiţiu fragil, iar într-un astfel de scenariu, ar putea candida din nou. „Va depinde de oameni. Vom vedea ce vor ei”, a spus marţi preşedintele.

El a menţionat şi că Rusia a acceptat deocamdată doar un armistiţiu de o singură zi pentru ca Ucraina să poată organiza şi desfăşura un vot naţional, în loc de cele 60 de zile pe care Zelenski le consideră necesare. Liderul de la Kiev califică această poziţie drept absurdă. O vede şi ca pe un posibil indiciu că Moscova nu este pregătită pentru o pace autentică.

Discuţiile trilaterale de la Geneva vor continua miercuri, iar rezultatul lor va fi esenţial pentru a stabili dacă există şanse reale de detensionare a conflictului sau dacă războiul va continua, cu costuri tot mai mari pentru ambele părţi.