Negocieri la Geneva între Rusia, Ucraina și SUA pentru un acord de pace, pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii ucrainene

Negociatori ruşi, ucraineni şi americani au început marţi, la Geneva, o nouă rundă de discuţii menite să găsească o soluţie de ieşire din cei aproape patru ani de Război din Ucraina, ţară lovită în noaptea de luni spre marţi de atacuri ruseşti masive asupra unor instalaţii energetice. Cele trei delegaţii s-au reunit cu uşile închise marţi după-amiaza, la Hotelul InterContinental din Geneva, au anunţat şeful echipei de negociere a Kievului şi o sursă din delegaţia rusă.

”Problemele de securitate şi umanitare sunt pe ordinea de zi”, a declarat fostul ministru al Apărării Rustem Umerov, menţionând că se lucrează ”în mod foarte constructiv” şi ”fără aşteptări excesive”. Întrebat despre aceste negocieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat că ”nu trebuie să ne aşteptăm la veşti azi (marţi), pentru că este prevăzut ca munca să continue mâine (miercuri)”.

Părţile poartă discuţiile pe baza planului american prezentat în urmă cu câteva luni. Acesta prevede concesii teritoriale din partea Ucrainei în schimbul unor garanţii de securitate solide oferite de Occident. Negocierile rămân însă blocate asupra statutului Donbasului, un important bazin industrial din estul Ucrainei. Moscova cere retragerea forţelor ucrainene din zonele pe care acestea le controlează încă în regiunea Doneţk, cerere respinsă categoric de Kiev.

Adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, Serghei Riabkov, a avertizat că ”problemele” care trebuie soluţionate sunt ”vaste” şi că ”nimeni nu va riscă să prezică” rezultatul discuţiilor. El a subliniat că Moscova urmăreşte nu doar o pauză temporară a ostilităţilor, ci un acord considerat ”durabil”.

”CÂT MAI MULTE PAGUBE POSIBIL”

Cu doar câteva ore înainte de începerea întâlnirilor de la Geneva, Rusia a lansat noi atacuri masive împotriva Ucrainei. În noaptea de luni spre marţi au fost trase 396 de drone şi 29 de rachete, dintre care au fost interceptate 367 de drone şi 25 de rachete, potrivit Forţelor Aeriene ucrainene. ”Este vorba despre un atac combinat, calculat în mod deliberat pentru ca să cauzeze cât mai multe pagube posibil sectorului nostru energetic”, a denunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, vorbind despre un ”dispreţ al Rusiei faţă de eforturile de pace”.

Zelenski a precizat că 12 regiuni au fost vizate în acest atac, care s-a soldat cu nouă răniţi şi a lăsat ”zeci de mii de oameni” fără apă şi căldură la Odesa, important port din sudul Ucrainei. În ultimele săptămâni, pe fondul negocierilor mediate de Statele Unite, Rusia şi-a intensificat loviturile devastatoare asupra infrastructurii ucrainene, încercând să sporească presiunea asupra Kievului. Atacurile au provocat întreruperi ale alimentării cu electricitate, apă şi căldură în plină iarnă.

Marţi dimineaţa, un atac rusesc cu dronă a ucis trei angajaţi ai unei centrale electrice la Sloviansk, în estul Ucrainei, au anunţat autorităţile locale. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a comunicat că a interceptat în noaptea de luni spre marţi peste 150 de drone ucrainene care ar fi vizat în principal regiunea Mării Negre, Crimeea şi Marea Azov.

Pe teren, armata ucraineană a înregistrat săptămâna trecută câteva înaintări rare prin contraatacuri reuşite. Conform unei analize a unor date ale Institutului Studiului Războiului (ISW), cu sediul în Statele Unite, forţele ucrainene au recucerit 201 kilometri pătraţi de la trupele ruse.

”CERINŢE POLITICE”

Discuţiile de la Geneva au loc după două runde de negocieri desfăşurate în ultimele săptămâni la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, care nu au dus la progrese majore. Preşedintele american Donald Trump, iniţiatorul acestor discuţii, presează pentru obţinerea unui deznodământ diplomatic al conflictului declanşat la 24 februarie 2022, odată cu invazia Rusiei în Ucraina.

”Ucraina ar face mai bine să vină la masa discuţiilor şi repede”, a repetat luni seara preşedintele american, după ce, săptămâna trecută, l-a îndemnat pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski ”să se mişte”, susţinând că Rusia ar vrea ”să încheie un acord”.

Volodimir Zelenski a pus în mai multe rânduri sub semnul întrebării disponibilitatea reală a Kremlinului de a negocia. În acelaşi timp, el şi-a exprimat speranţa în discuţii ”substanţiale”. Şeful statului ucrainean a acuzat însă partea americană că ”revin prea des asupra problemei concesiilor” cerute Kievului.

Sâmbătă, în marja Conferinţei Securităţii de la Munchen (MSC), Zelenski a respins din nou posibilitatea oricărei cedări de teritorii Rusiei, care ocupa, la mijlocul lunii februarie, aproximativ 19,5% din teritoriul ucrainean. Analista Tatiana Stanovaia consideră că numirea istoricului naţionalist Vladimir Medinski în fruntea delegaţiei ruse la Geneva indică o ”întoarcere a cerinţelor politice în centrul discuţiilor”.

La rundele de negocieri anterioare, desfăşurate în Turcia în 2022, Rusia a cerut reducerea dimensiunii armatei ucrainene şi un angajament clar al Kievului de a nu adera la NATO, alianţă occidentală pe care Moscova o percepe drept o ameninţare directă la adresa propriei sale existenţe.