Zelenski afirmă că mai multe ţări s-au oferit să acţioneze ca garanţi ai securităţii Ucrainei, dar fără angajamente concrete

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că mai multe ţări s-au oferit să acţioneze ca garanţi ai securităţii Ucrainei dacă aceasta adoptă un statut de neutralitate, dar fără ca respectivele ţări să precizeze concret la ce s-ar angaja, relatează agenţia EFE.

Zelenski a mai menţionat că guvernul său nu a discutat încă această chestiune cu toate ţările care şi-au manifestat disponibilitatea de a juca rolul de garanţi. Printre ţările menţionate anterior de Kiev că şi-ar putea asuma acest rol se numără SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Canada, Italia, Polonia, Israel sau Turcia.

Conform propunerii de pace înaintate de Kiev către Moscova, Ucraina ar renunţa la aspiraţia intrării în NATO şi s-ar declara ţară neutră dacă primeşte garanţii de securitate menite să descurajeze orice viitoare agresiune din partea Rusiei.

„Toate aceste ţări diferite sunt dispuse să garanteze lucruri diferite'', dar Kievul nu a primit vreo listă cu angajamente precise, a spus Zelenski în faţa presei. „Nu avem nevoie de 40 de ţări'' garante, a explicat el, subliniind că ceea ce-i lipseşte Ucrainei sunt „actorii serioşi'' care să fie dispuşi să-i furnizeze „arme în 24 de ore'' şi să instituie rapid împotriva Rusiei o serie de sancţiuni convenite dinainte pentru cazul în care situaţia o va impune.

Zelenski a subliniat şi necesitatea îmbunătăţirii capacităţii de luptă a armatei ucrainene şi de a construi un stat „capabil să se apere singur''. „Ştim că, chiar şi după ce va semna un tratat foarte puternic, Rusia s-ar putea întoarce în doi ani'', a atenţionat preşedintele ucrainean despre o posibilă nouă invazie a Rusiei împotriva Ucrainei, transmite Agerpres.

La negocierile desfăşurate pe 29 martie la Istanbul, Ucraina a propus Rusiei ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări. O altă propunere formulată de Kiev către Moscova este negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea anexată de Rusia.

Însă Ucraina a cerut Rusiei ca mai întâi să-şi retragă trupele şi abia apoi să fie pus în aplicare un eventual acord, în timp ce Moscova insistă pentru recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

Între timp, Rusia şi-a retras trupele din zona capitalei Kiev şi din tot nordul Ucrainei şi negocierile continuă online, dar riscă să fie îngreunate şi mai mult de descoperirea a numeroase cadavre de civili în urma retragerii ruse. În timp ce Ucraina şi statele occidentale acuză Rusia de crime de război, această din urmă acuză înscenări din partea Kievului. Pe de altă parte, retragerea trupelor ruse din acele zone pare să fie o acţiune de regrupare înaintea unei intensificări a ofensivei în estul Ucrainei.