Viitorul DULCE-AMĂRUI al sfeclei de zahăr din R. Moldova

ÎNCREDERE // În timp ce producătorii de sfeclă de zahăr spun că veniturile lor depind de atitudinea producătorilor de zahăr, procesatorii, la rândul lor, își pun speranțele în autorități

Deși unii producători de sfeclă de zahăr din Dondușeni spun că palma Rusiei peste fața R. Moldova a fost una simțită destul de dureros de fabricile de zahăr, lucru care le va afecta veniturile, Mihai Mazurchevici din Drochia susține că este mulțumit de situația din acest sector. Suprafața cultivată în acest an de către fermierul din Hăsnășenii Mari, Drochia, este de 52 de hectare, dintre care 16 hectare au fost irigate intensiv. Mihai Mazurchevici spune că este mândru de faptul că, în fiecare an, este printre norocoșii care strânge cea mai bogată roadă de rădăcini dulci. „Suntem încă în toiul recoltării, dar sunt bucuros de faptul că am o productivitate de peste 60 de tone la hectar de pe suprafețele care nu au beneficiat de irigare intensivă. Pe cele care au avut umiditate la timp recolta va ajunge și la 80 de tone de pe un hectar”, a relatat agricultorul.

Recoltă de invidiat la sfecla de zahăr

Deși experții consideră că la astfel de productivitate fermierii din alte țări ar putea doar visa, Mihai Mazurchevici spune că anul trecut roada de pe un hectar a fost și de 90 de tone de sfeclă de zahăr. „Totul depinde de prevederile contractuale pe care le are fiecare producător cu fabricile de zahăr și de modul în care sunt respectate acestea. Dacă agenții economici respectivi nu ar amâna plățile și nu ar încălca regulile, atunci nimeni nu ar renunța la creșterea acestei culturi. Eu sunt mulțumit de contractul pe care l-am încheiat încă anul trecut unde este prevăzută o formulă clară în care prețul depinde de procentajul de zahăr conținut în sfeclă. Astfel, în acest an, conform calculelor, prețul unei tone de sfeclă de zahăr achitat este de 670 de lei, același ca și anul trecut”, a afirmat producătorul de la Hăsnășenii Mari.

Cultura care te îmbogățește

Potrivit lui Mihai Mazurchevici, suprafețele culturii de zahăr nu ar trebui să dispară din R. Moldova, deoarece, chiar dacă investițiile într-un hectar de sfeclă de zahăr sunt cât în cinci hectare de floarea-soarelui, veniturile nu se lasă mult așteptate. Astfel, fermierul spune că bănuții vin în buzunare chiar și la o recoltă de 30 de tone la hectar. „Eu mai bine cultiv un hectar de sfeclă de zahăr, decât 20 de hectare cu altă plantă tehnică sau culturi cerealiere, deoarece profitul net poate fi dublu sau chiar triplu. Nu avem probleme nici cu transportarea sfeclei de zahăr, în acest an procesul de recoltare fiind mai rapid”, se arată convins Mihai Mazurchevici.

Nedreptatea care îi tulbură liniștea

După ce a lucrat mulți ani ca funcționar în primărie, a ajuns să facă agricultură și spune că, după aceasta a simțit că, în sfârșit, este mulțumit de ceea ce face și chemarea lui au fost anume aceste dealuri cultivate cu cele mai diverse culturi agricole. Totuși, liniștea și armonia care părea că nu vor fi zdruncinate sunt uneori tulburate de o revoltă interioară. „Mă macină uneori nedreptatea de care avem parte noi, producătorii. Zahărul nostru, care are o calitate de aur, ajunge să fie pe masa celor din afară, în timp ce noi consumăm produsul contrafăcut, adus pe nu știu ce căi. De ce de miracolele de pe pământul nostru trebuie să se bucure străinii, iar noi consumăm zahăr de proastă calitate și alte produse aduse de prin Belarus sau Ucraina?”, se întreabă producătorul.

Mihai Mazurchevici susține că are o relație corectă cu procesatorul și îndeamnă ca fermierii să nu se lase descurajați și să cultive această cultură care reprezintă „umărul” care va ajuta la „ridicarea agriculturii și economiei din R. Moldova”.

Eforturile consolidate vor salva ramura

În același timp, producătorii de zahăr, după mai multe discuții avute cu autoritățile, se arată optimiști în ceea ce privește găsirea unei ieșiri din situație, după ce Rusia a întors spatele și zahărului moldovenesc. Potrivit directorului executiv al Uniunii Producătorilor de Zahăr, Raisa Bejan, apare o rază de lumină în ceea ce privește noile piețe de desfacere. Reprezentanta agenților economici din domeniu susține că țările balcanice sunt deschise pentru cooperare, dar sunt luate în considerare și piețele din Kazahstan, Iran sau Irak. „Zahărul poate să stea în stocuri și patru, și zece ani. Chiar dacă asistăm la o scădere săptămânală a prețului la zahăr, agenții economici nu vor vinde la un preț mai mic decât valoarea costului. Sigur că există o problemă în ceea ce ține de lipsa mijloacelor circulante pentru a realiza investiții în anul viitor, însă premierul Iurie Leancă a promis că ne va ajuta să găsim o soluție, cum ar fi, de exemplu, accesul la credite ieftine”, susține Raisa Bejan.

Directorul executiv al Uniunii Producătorilor de Zahăr conchide că trebuie să fie păstrat acest optimism, pentru ca producătorii moldoveni să nu fie doborâți de „capriciile” Rusiei și consideră că, pentru salvarea acestei ramuri, se va găsi neapărat o soluție datorită eforturilor unite ale statului și ale producătorilor.