Viitorul din trecut sau războiul este pace

Trustia, elegii politikoase

Ieri am discutat despre ideea lui Putin că e mai bine să mori într-un jihad pravoslavnic, pentru familia tradițională eterogenă, decât în accidente rutiere tehnogenice sau în paranghelii zilnice și consum abundent de alcool rafinat.

„Desigur, (moartea unui fiu – I.B.) e o tragedie enormă. E un gol pe care nu îl poți umple cu nimic... Dar știți ce îmi vine în cap: la noi, în accidente rutiere se pierd circa 30 de mii de oameni, de alcoolism mor cam același număr. Se întâmplă, din păcate. Așa-i viața. E complicată și diversă, mai complicată decât scrie în unele hârtii...”, a încercat Putin să le consoleze pe mamele și soțiile soldaților ruși trimiși să omoare poporul ucrainean frățesc.

El a sugerat că viața e mai „cu sens” când mori omorând ucraineni, decât atunci când mori „din cauza votcii” sau a excesului de viteză. Cei care mor la război „se poate spune că au trăit”, că „și-au atins scopul”, că „nu și-au consumat viața pentru nimic”, crede liderul național al rușilor, blocat probabil în perioada climaxului intelectual.

Ca să mai îndulcească amarul pierderii celor dragi pe frontul ucrainean, Putin a admis mărinimos, deși indirect, că va muri și el într-o zi. „Noi toți (inclusiv Putin – I.B.) suntem muritori, toți ne aflăm în voia Domnului. Și cândva vom pleca cu toții din această lume. Este inevitabil”, a dat-o el pe filosofie, luminând puțin bezna existențială de deasupra Rusiei.

Nu suntem însă siguri că mamele care și-au pierdut fiii în războiul din Ucraina au apreciat intenția sa escatologică.

Soldații ruși mor ca muștele ca să oprească homosexualii ucraineni să invadeze Rusia și să interzică cuvintele „mamă” și „tată”, înlocuindu-le cu „părintele nr1” și „părintele nr2”, a mai spus Putin. Altă dată, el vorbea despre demilitarizare și denazificare, dar se vede că naziștii nu mai par atât de periculoși pentru derjava rusă ca homosexualii.

Între timp, agenții ucraineni sub acoperire au scris pe zidul Kremlinului – „Niet Voine!” (Fără Război). Din fericire, poliția a fost vigilentă, a descoperit imediat inscripția și a șters-o cu succes. Ceea ce pentru succesoarea belicoasei URSS, care lupta cu înverșunare pentru „pace în lumea întreagă”, pare ironic. Pe nesimțite, rușii au ajuns să trăiască în viitorul din trecut, când războiul era pace.

Acum stau și mă gândesc la ministrul belarus de Externe, omologul lui Serghei Lavrov, de ce a murit atât de subit și de ce nu se anunță motivul? A căzut pe fereastră de la etaj, a băut ceai, luând, din greșeală, ceașca altcuiva, a încercat să zboare cu tractorul, ca „tătuca” Lukașenko? Sau nu a fost nicio eroare, ci doar un avertisment pentru altcineva? Dar pentru cine oare? Pentru Zelenski?

Al vostru sepulcralau, maremotric, Ion Buraga