Moscova refuză orice discuție privind teritoriile ocupate din Ucraina, în timp ce Kievul continuă dialogul cu Statele Unite pentru pace.

Rusia nu va accepta niciun "compromis" în legătură cu teritoriile ocupate în Ucraina, a afirmat adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov. Moscova nu și-a redus cerințele și insistă să păstreze controlul asupra celor cinci regiuni ucrainene pe care le-a revendicat - Crimeea, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.

Cu excepția Crimeei, anexată în 2014, și ocupației aproape complete a regiunii Lugansk, Rusia nu deține controlul complet asupra celorlalte regiuni. Moscova nu controlează capitalele regiunilor Zaporojie și Herson. Kremlinul solicită acum garanții de securitate pentru Rusia, în contextul în care liderii europeni s-au angajat să apere Ucraina în fața Rusiei, inclusiv în mod militar.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a subliniat că Moscova nu va accepta ca "Kievul să semneze acorduri de pace și după aceea să le saboteze". Ucraina nu a comis niciun act de agresiune împotriva Rusiei. Peskov a declarat eronat că un reprezentant al NATO a ajuns în Ucraina și s-a infiltrat în Guvernul ucrainean, declanșând războiul Rusiei. Reprezentanții NATO nu fac parte din instituțiile ucrainene, iar forțele Alianței Nord-Atlantice nu au fost prezente în Ucraina nici înainte și nici după invazia Rusiei de amploare în februarie 2022.

Tot marți, Kremlinul a anunțat că Rusia probabil nu va participa la vreun posibil armistițiu de Crăciun. Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat ca Rusia să-și oprească atacurile în perioada sărbătorilor de iarnă, deschizând astfel posibile negocieri pentru un armistițiu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Kievul este de acord cu un armistițiu, inclusiv privind atacurile asupra infrastructurii energetice în perioada Crăciunului, însă Moscova a respins această sugestie.

"Vrem pace, nu un armistițiu care să ofere Ucrainei o pauză pentru a se pregăti de război", a afirmat Dmitri Peskov. "Vrem să oprim războiul, să ne realizăm obiectivele și să ne asigurăm interesele", a subliniat Peskov.

În urma discuțiilor de la Berlin între Ucraina și Statele Unite, Volodimir Zelenski a anunțat progrese semnificative după discuțiile directe cu emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Zelenski a menționat că echipa lui Trump "a auzit" Ucraina și va prezenta pozițiile Kievului Rusiei. "Pentru a fi sincer, nu știu cum percep agresorii asta", a adăugat el.

Din Germania, Volodimir Zelenski a mers în Olanda, unde a discutat în Parlament despre "cele mai intense și mai țintite negocieri de pace" de la începutul lui 2022. "Americanii își doresc o încheiere rapidă. Calitatea și rapiditatea sunt importante pentru noi." El a subliniat că Kievul va finaliza documentele "azi sau mâine". "Apoi, Statele Unite vor participa la consultări cu Rusia, urmate de întâlniri cu președintele american", a spus Zelenski. "După aceste reuniuni, vom decide ce e potrivit să facem; poate chiar vom organiza o întâlnire cu președintele american", a adăugat el.

Kremlinul, care și-a menținut cerințele neschimbate față de Ucraina, a criticat și respins discuțiile dintre Statele Unite și Ucraina de la Berlin. Moscova rămâne fermă în decizia de a continua războiul până când "cauzele profunde" ale conflictului sunt soluționate. Printre acestea se numără aspirațiile Ucrainei de a se alătura Uniunii Europene și NATO, presupusa încălcare de către NATO a angajamentelor sale, discriminarea minorității ruse și o "denazificare" a Ucrainei, după cum a spus Vladimir Putin, fără a oferi dovezi.

Aceste cereri ale Moscovei, parte din proiectul inițial în 28 de puncte al planului de pace, includeau amnistierea forțelor ruse pentru toate acțiunile de la începutul invaziei. Proiectul a fost modificat și conține acum și pozițiile Kievului și Bruxellesului.

Președintele ucrainean Zelenski a afirmat recent că, dacă Rusia respinge complet noul proiect, Statele Unite "vor întări sancțiunile și vor furniza armament suplimentar, în special sisteme de apărare aeriană și armament cu rază lungă". "Este o cerință rezonabilă. Dacă americanii sunt pregătiți să ofere garanții de securitate Ucrainei și să ia măsuri puternice împotriva lui Putin, care nu e de acord să pună capăt războiului, care ar fi diferența de a cere garanții?", a subliniat el.

Rusia și-a intensificat recent atacurile, vizând infrastructura energetică a Ucrainei. Potrivit Misiunii ONU de Supravegherea Drepturilor Omului în Ucraina, cel puțin 226 de civili au fost uciși, iar alți 952 au fost răniți în atacuri rusești în luna noiembrie. Folosirea de către armata rusă a rachetelor și dronelor în zone urbane dense a dus la mai mult de jumătate dintre victimele civile. "Numeroase familii îndură fără electricitate, căldură și apă, pe măsură ce zilele se scurtează", subliniază Misiunea ONU.

Potrivit unui sondaj realizat recent de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev, 63% dintre ucraineni sunt dispuși să continue conflictul atât timp cât este necesar.