VIDEO // Tendințe ÎNGRIJORĂTOARE - profesorii de matematică, pe cale de dispariție în R. Moldova. Cum s-a ajuns la această situație

Peste câteva decenii riscăm să ne pomenim fără niciun profesor de matematică. Tinerii nu mai sunt tentați de domeniul pedagogic, mai ales atunci când vorbim despre științele exacte.

În prezent, în nordul R. Moldova activează 672 de profesori de matematică, prea puțin pentru cele 11 raioane și municipiul Bălți, unde instituțiile de învățământ se confruntă cu un deficit mare de cadre didactice, informează portalul NordNews.

Toată viața, soții Negru din satul Singureni, au muncit cot la cot la școala din localitate. Ea – profesoară de matematică, el – profesor de biologie și chimie. Ar fi lucrat mai departe, indiferent de vârsta de pensionare, doar că bătrânețile și pandemia le-au schimbat planurile.

Din cauza noului Coronavirus, de anul nou, Anastasia Negru a ajuns la spital. În consecință, administrația gimnaziului a căutat un alt profesor de matematică.

Au trecut prin perioade grele, fără salarii, când erau nevoiți să lucreze în mai multe locuri, pentru a oferi celor trei copii strictul necesar.

Profesoara și-a început activitatea de dascăl acum jumătate de secol. Ea încă își mai amintește de primul salariu.

„Am început a activa cu 64 de ruble. Cel mai greu ne-a fost când nu ne dădeau salariile câte șașe-șapte luni. Am fost nevoiți să activăm și în agricultură, să aibă copiii o bucată de pâine. Am ieșit la pensie în anul 2008 și am mai activat încă 13 ani. Chiar mai activam. Simt că mai am energie”, spune Anastasia Negru, profesoară de matematică Gimnaziul Singureni.

La cei 70 de ani ai săi, este gata să se întoarcă la școală, pentru că nu poate lăsa elevii fără cunoștințe în matematică. „Acele neajunsuri, pe care le întâmpinam eu la biologie și chimie, la rezolvarea problemelor, acolo, în primul rând, mă adresam soției. Și împreună făceam totul, ca să fie bine”, povestește Leonid Negru, profesor de biologie și chimie Gimnaziul Singureni.

„Am iubit copiii”, adaugă bărbatul.

„O viață interesantă am avut. Dacă cauți cum să ieși din situație, numaidecât ieși”, spune femeia.

Acum, că e la pensie și are mai mult timp liber, Anastasia Negru culege fructe și legume, face provizii pentru iarnă, iar când are ocazie, își mai amintește de anii de studenție. Fosta profesoară mai răsfoiește din când în când albumul cu fotografii, făcute acum 50 de ani. Ea a absolvit facultatea de matematică a Universității de Stat din Tiraspol. Ea povestește că în perioada aceea erau câte 12 grupe de matematicieni, a câte 25-30 de studenți în fiecare an. În total, erau aproape 2 mii de studenți la matematică care, neapărat, se angajau imediat ce obțineau diplomele.

„Vasia. Parascovia. Ion Mutruc”, îî enumeră Anastasia Negru pe colegii să-i de facultate.

„Am plecat toți la lucru prin școli. Când ne-am despărțit, așa eram parcă niște frați, niște surori. Ne cuprindeam și plângeam. Și toți au devenit 25 de profesori de matematică”, spune profesoara.

„Am simțit totuși un sprijin și o stimă față de noi în sat. Poate că ne-am stăruit și noi să-i stimăm pe alții. De-atâta”, adaugă femeia.

După plecarea Anastasiei Negru, gimnaziul din Singureni a rămas fără profesor de matematică. Cei care au venit în ajutor sunt Natalia Guranda și Alexandru Didenco, ambii studenți la „Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălți”, specialitatea matematică și informatică.

Alexandru Didenco vine dintr-o familie de profesori. La gimnaziul din Singureni predă abia de o lună de zile, dar deja se poate lăuda cu primele rezultate.

„Directoarea mi-a zis că toți copiii așteaptă profesori tineri. Și m-au așteptat cu mult drag. pe același val, pe aceeași undă. Elevii au avut foarte mulți profesori înaintea mea. Din această cauză nu toate temele le cunosc și nu sunt bine pregătiți, aș zice eu, pentru examen. Dar în acest an vom munci împreună mult și sper că vor da toți cu brio”, zice Alexandru Didenco, student în anul II la facultatea de matematică și informatică și profesor de matematică la Gimnaziul Singureni.

Alexandru spune că depune tot efortul pentru a face față ambelor funcții, cea de student și profesor, lucru destul de dificil. „Salariul meu de profesor este în jur de patru mii de lei, cu trei clase. Pentru mine îmi ajunge. Dar atunci când te gândești că va veni timpul să întemeiezi o familie, să ai copii, să achiți credite, cred că este prea mic. Cunosc multe persoane, care, într-adevăr, îndrăgesc matematica și vor să devină profesori, dar din cauza problemelor financiare nu au făcut-o. Însă, dacă statul nostru sau băncile ar acorda un credit sub 0% studenților, ca aceștia să-l ramburseze după ce vor termina studiile. Atunci mult mai mulți elevi ar deveni profesori”, afirmă tânărul.

Cât despre indemnizația de 120 de mii de lei oferiți de stat tinerilor specialiști, Alexandru are o altă idee. „Mai bine banii aștia nu i-ar da atunci când termini universitatea, ci în timp ce înveți. E bine când dau bani și după ce ai terminat studiile, dar sunt mai necesari atunci când ești student”, spune Alexandru.

Alexandru Didenco se adresează elevilor: „Cine din voi în viitor va deveni profesor de matematică? Sau cine dorește măcar să fie profesor de matematică? Nimeni? Nimeni chiar? Am înțeles”.

„Nu aș vrea în matematică, dar legat de matematică, inginer-mecanic. Dar profesor de matematică este o muncă grea, dar puțin plătită”.

„Trebuie multă răbdare pentru a explica tuturor copiilor, ca să înțeleagă acest subiect”.

„Nu-mi place obiectul”.

„Prea multă muncă”.

„Eu nu pot să explic fiecărui elev ce nu înțelege”.

„Este o muncă grea și am o altă profesie”, spun elevii.

Directoarea gimnaziului din Singureni, raionul Rîșcani, spune că nu i-a fost deloc ușor să găsească profesori de matematică. Procesul a durat aproape cinci ani.

„Este o criză profundă și foarte dureroasă. Deja al cincelea an am dat oferta la Minister, ca să ne trimită un tânăr specialist în instituție și nicicum nu ne pot satisface oferta noastră. Am fost nevoiți în acest an de studii să apelăm la studenți. Este o disciplină foarte grea și nu se remunerează după munca care se depune. Este egalată matematica cu celelalte discipline, unde munca nu este atât de grea, efortul nu este atât de mare”, spune Alexandra Macovei, directoarea Gimnaziului Singureni.

În prezent, la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți sunt doar 15 studenți care au ales specialitatea matematică și informatică.

„În 2006, deci, când m-am angajat în calitate de profesor de matematică, aveam grupe la matematică și informatică în două limbi de predare. Grupa cu predare în limba rusă și grupa cu predare în limba română. Deci, împreună erau în jur de 40 de studenți. Ca acum, deci, ultimii ani, să avem câte 5 studenți în grupă. A fost o descreștere destul de mare”, spune Tatiana Rotari, lector universitar la catedra Matematică şi Informatică, USARB.

Republica Moldova rămâne fără profesori, iar unii dintre cei mai buni studenți aleg să plece la studii peste hotare. Grav este că puțini din ei revin să muncească acasă.

Cel mai tânăr profesor de matematică din nordul Republicii Moldova are 20 de ani, iar cel mai în vârstă – 78 de ani. În municipiul Bălți, în raionul Drochia și raionul Glodeni încă mai activează profesori de matematică cu stagiu de muncă de peste 50 de ani.

„Ce ne așteaptă în viitor? Sincer? Va fi dificil. Pentru că deficiența de profesori de matematică, uneori, duce la ceea că profesori de alte discipline sunt, totuși, nevoiți să predea matematică”, spune Tatiana Rotari.

În acest an, pe fundalul pandemiei de Coronavirus, nordul Republicii Moldova s-a ciocnit cu o lipsă acută de cadre didactice, inclusiv în municipiul Bălți. Astfel, unii studenți au început să muncească chiar din anul II de studii.

Continuarea AICI.