VIDEO // Operațiunea „DEEPFAKE”: Numeroși cetățeni din România au căzut în plasa unor escroci din R. Moldova și au rămas fără 1,2 milioane de euro. Zeci de percheziții efectuate în R. Moldova și Ucraina, soldate cu reținerea a 12 persoane

Erau ademeniți prin intermediul publicității plasate pe internet, care utiliza poze ale unor personalități sau sigle ale unor instituții bancare serioase, și ajungeau să facă „investiții” cu gândul la un câștig rapid. În realitate, escrocii le preluau controlul telefoanelor și calculatoarelor și îi lăsau fără bani.

Cel puțin 55 de persoane din România ar fi rămas fără 1,2 milioane de euro începând cu anul 2021, escrocheria fiind dirijată din R. Moldova și Ucraina, inclusiv prin intermediul a patru call centere de pe teritoriul statului nostru.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) anunță reținerea a 12 suspecți în cadrul unei operațiuni de amploare, denumite „Deepfake”, desfășurate în seara zilei de miercuri, 7 august, în Chișinău, Ialoveni și Ocnița, dar și la Kiev.

Cele 60 de percheziții din R. Moldova și nouă din Ucraina au fost desfășurate de PCCOCS în comun cu ofițerii Inspectoratului Național de Investigații (INI), cu suportul mascaților de la „Fulger”, al procurorilor DIICOT din România, Direcției Investigații Strategice a Poliției din Ucraina și sub egida agențiilor europene Eurojust, Europol și Selec.

„Schema de escrocherie a fost înfăptuită de un grup criminal organizat format din membri ai mai multor state. (...) Bănuiții din Republica Moldova ar fi abordat potențialele victime din România, inclusiv prin publicitate creată pe internet, cu pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unități bancare, publicații de specialitate economică sau posturi de televiziune. În așa mod, aceștia ar fi publicat pe internet reclame prin care era promovată posibilitatea unor câștiguri sigure, rapide și mari în baza unor investiții reduse - de 250 de dolari sau 250 de euro - în acțiuni sau monede virtuale, prin intermediul unor platforme de tranzacționare on-line. Aceste reclame aveau atașate link-uri către pagini web create tot de membrii grupului criminal organizat, care simulau platforme de investiții la distanță în acțiuni/ monede virtuale, iar în momentul în care erau accesate, se deschidea o pagină web de tip formular de înregistrare. În formular, potențiala victimă urma să completeze numele, numărul de telefon și adresa de poștă electronică”, detaliază PCCOCS.

Ulterior, persoanele înșelate erau contactate de membrii grupului infracțional care, sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacționare, le solicitau victimelor fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar și ale unei facturi de servicii comunale.

„După transmiterea documentelor și transferul sumei către conturi indicate de membrii grupului, victimele erau îndrumate să instaleze pe telefoane sau calculatoare programe informatice ce permit controlul de la distanță al acelor dispozitive. În acest mod, făptuitorii obțineau acces atât la sistemele informatice ale victimelor, cât și la programele sau aplicațiile informatice instalate pe acestea - aplicații de mobile/ internet banking și, implicit, la conturile bancare și conturile deschise pe platformele de monede virtuale”, cităm din comunicatul PCCOCS.

Într-o interceptare audio făcută publică de oamenii legii, unul dintre presupușii escroci povestește cum a urmărit tranzacțiile de la BRD ale unei victime: „Intru eu și mă cavîresc (scotocesc - n.r.) la dânsa și îi scot din BRD..., dă să caut o tranzacție din BRD. Brat (frate - n.r.), i-o transferat lu' fic-sa (fiicei - n.r.) jumate de leam de euro, 570 de mii de euro”.

PCCOCS precizează că cele 12 persoane reținute au vârste cuprinse între 20 și 45 de ani și activau în calitate de operatori la centrele de apel, specialiști în domeniul informaticii, agenți de vânzări sau investiții.

„Câteva persoane mai în vârstă au roluri de superiori de grupe, șefi de echipe, administratori. Urmare a investigațiilor și descinderilor, o parte din bănuiți își recunosc vinovăția și cooperează cu autoritățile de drept”, precizează acuzatorii de stat.

În cadrul perchezițiilor de ieri au fost ridicate inclusiv peste 100 de calculatoare, blocuri de sistem, zeci de telefoane, cartele bancare, arme de foc păstrate neconform, 10 automobile folosite la comiterea escrocheriei investigate, precum și zeci de mii de lei și peste 35 000 de dolari. La Kiev, autoritățile ucrainene au ridicat calculatoare și telefoane folosite la comiterea infracțiunii, precum și peste 58 000 de dolari și 70 000 de hrivne.

Această schemă este investigată și în România, în cadrul a 120 de dosare penale, pornite în baza a 150 de plângeri depuse de persoane înșelate, cu un prejudiciu de circa 15 000 000 de lei românești sau de circa trei milioane de euro.

Interceptări ale discuțiilor purtate de escroci:

*Băi, s-a început a jelui, o bocitură... Până am calmat-o, până... Că ea nu știe dacă până mâine dimineață o să mai fie, că nu știu ce...

*Asta-i regula, asta facem.

*Ce vrea de la mine, ce i-am făcut? Ea a vrut să investească, a investit.

*Mâine la 10.00 o sun și pe dânsa, și pe celălalt care trebuia să se ducă în Timișoara. Factura-i bătută. Noi aiestea cinci mii le luăm po liubomu (în orice condiții - n.r.). I-am zis că domnul Dragoș a spus că acestea-s procedurile, aveți încredere, aveți inspector ANAF, el știe ce face. Ea face: da, da, da, eu îl ascult, dar iaca nu știu ce... într-o singură zi peste 10 000 de euro împrumutați, n-am bani de-o cafea. Știi?