VIDEO // Dezvăluirile unui membru al comisiei ce a elaborat proiectul Constituției R. Moldova: „Avem unele prevederi constituționale nule”; Preambulul Legii Supreme, inspirat din Declarația de Independență, care „arată cine suntem noi ca neam”

Preambulul actualei Constituții a R. Moldova este inspirat din Declarația de Independență, votată cu trei ani mai devreme de adoptarea Legii Supreme, pe 27 august 1991, a declarat astăzi în Parlament Boris Negru, doctor în drept, profesor universitar, cavaler al „Ordinului Republicii”, fost membru al Comisiei și grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Legii Supreme.

„Ceea ce vedem noi astăzi în calitate de preambul a fost pregătit din fugă, în puțin mai mult de jumătate de oră, Declarația de Independență servind în calitate de preambul al Constituției. Anume în Declarația de Independență noi vorbim și despre integrare europeană..., anume în Declarația de Independență arată cine suntem noi ca neam. Suntem o țară cu tradiții nu numai seculare, ci și milenare, fiindcă în caz contrar se vor găsi unii care or începe a vorbi că Moldova își trage rădăcinile în secolul XIV. Dacă pornim pe calea asta, eu pun o întrebare simplă – dar cum rămâne cu un Decebal, cu un Burebista și așa mai departe? Sunt lucruri colosale ce rezultă din Declarația de Independență”, a declarat Boris Negru în cadrul ședinței solemne organizate în Parlament cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la adoptarea Constituției.

Boris Negru crede că Parlamentul ar trebui să revină asupra acestei probleme, astfel încât Declarația de Independență să-și găsească „locul meritat” în Constituția R. Moldova, așa cum a fost și pornirea inițială.

Doctorul în drept a mai dezvăluit faptul că în Constituția actuală „avem unele prevederi constituționale nule”, fiind vorba despre cele care se referă la alegerea președintelui R. Moldova direct de către cetățeni.

CITIȚI și Spicherul Igor Grosu, despre „scăparea” din Constituția anului 1994: „Mă bucur că, la 29 de ani distanță, pe 16 martie 2023, împreună cu colegii mei am făcut dreptate limbii și limba română este limba oficială a statului"

„Mă refer la modificările operate în anul 2016 de către Curtea Constituțională. Eu pun o întrebare simplă – unde e scris în Constituție că Curtea Constituțională poate face modificări în Constituție și schimba modalitatea de alegere a președintelui? Da, eu sunt pentru alegerea președintelui de către întregul electorat, dar care e unica autoritatea legiuitoare a statului pentru a decide acest lucru? Parlamentul! Parlamentul urmează să facă modificări în Constituție, nu Curtea Constituțională. Înalta Curte, uitați-vă la articolul 141, ultimul alineat, unde este menționat clar când își spune Curtea cuvântul - atunci când un proiect de lege constituțională nimerește în Parlament și ea își expune verdictul. Mai departe, Curtea nu are dreptul să schimbe nicio virgulă în Constituție. Eu cred că trebuie să revenim la această problemă”, a punctat profesorul universitar.

Fostul membru al Comisiei și grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Legii Supreme a adăugat la final că ar vrea ca drepturile și libertățile omului, „cel mai puternic punct al Constituției”, să fie respectate, iar Republica Moldova „să se regăsească alături de țările avansate ale lumii, în comunitatea europeană”.