07:36:48 06.10.2022
Stiri

Victor Chirilă // Dați țării o politică internă bună și veți avea o politică externă pe măsură

Actualitate 28.06.2021 16:13 Vizualizări7660 Autor: Ziarul National
Victor Chirilă // Dați țării o politică internă bună și veți avea o politică externă pe măsură


Alegerea dnei Maia Sandu în calitate de Președinte a R. Moldova, în virtutea unui program de reforme ambițioase, a redat țării șansa de a relansa relațiile cu vecinii și principalii săi parteneri de dezvoltare. În lunile ce s-au scurs de la investirea ei în funcția de șef al statului, Bruxelles, București, Berlin, Paris, Roma, Stockholm, Varșovia, Vilnius, Washington și alte capitale occidentale n-au încetat să ne trimită mesaje de susținere, deschidere și disponibilitate de a ne ajuta să facem față pandemiei Covid-19, să relansam economia, să implementăm reformele esențiale pentru modernizarea statului nostru și să avansăm pe calea asocierii politice și integrării economice cu UE.

Contractul de reziliență Covid-19 semnat de R. Moldova cu UE în valoare de 15 milioane de euro, sutele de mii de doze de vaccine anti-Covid donate republicii noastre direct de România, statele membre UE și de partenerii occidentali prin platforma Covax și, nu în ultimul rând, generosul plan de redresare economică în sumă de 600 de milioane de euro ce ar urma să fie alocate R. Moldova de către UE în următorii 3 ani, toate acestea sunt măsuri concrete care reflectă amploarea deschiderii și a oportunităților pe care ni le oferă astăzi partenerii de dezvoltare, în special UE și SUA.

În opinia președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „Republica Moldova se afla la o răscruce de drumuri”, iar „Planul de redresare economică al UE este un efort fără precedent de a ajuta țara în eforturile sale de a restabili și stimula agenda ambițioasă de reforme în interesul poporului”. Mesajul este cât se poate de clar, pentru a valorifica acest impunător pachet de asistență nu va fi suficient să afișăm o politică externă proeuropeană la nivel declarativ. Bruxellesul și celelalte capitale europene vor aștepta de la noi o politică externă care să fie în sintonie deplină cu aplicarea concretă/reală a reformelor-cheie pentru combaterea marii corupții, depolitizarea și eficientizarea justiției, reformarea administrației publice și relansarea economiei.

La 11 iulie, cetățenii moldoveni vor alege partidele politice, care fie vor valorifica, fie vor rata această unică șansă de a scoate țara din actualul impas de dezvoltare și de a relansa cooperarea cu partenerii noștri strategici. Conform recentelor sondaje de opinie publică, opt partide politice ar avea șanse reale să acceadă în viitorul Parlament: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS), Partidul Platforma Dreptate și Adevăr (PPDA), Partidul Nostru, Partidul Ilan Șor, Partidul Unității Naționale (PUN) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Majoritatea acestor formațiuni politice promit politici externe pozitive, echilibrate, pragmatice, realiste și reciproc avantajoase.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se angajează să promoveze o politică externă „pozitivă, previzibilă, și consecventă, ancorată în spațiul valoric european”; să „aprofundeze dialogul politic și sectorial cu UE și statele sale membre”; să „valorifice parteneriatul strategic cu România”; să „avanseze parteneriatul strategic cu Ucraina”; să „promoveze un dialog politic pozitiv, respectuos și pragmatic cu Federația Rusă, cu respectarea intereselor naționale ale R. Moldova”.

Comuniștii și Socialiștii (BeCS) promit „dezvoltarea unui parteneriat strategic cu Federația Rusă”; „dialog strategic și pragmatic cu SUA” și „relații reciproc avantajoase cu țările partenere din Vest și din Est”. Totuși, după înfrângerea suferită la alegerile prezidențiale din 2020, Igor Dodon, liderul socialiștilor, a renunțat la politica externă echilibrată între Est și Vest, multiplicând atacurile sale verbale la adresa UE și SUA, pe care le acuză de imixtiune în treburile interne ale R. Moldova și impunerea unor pseudovalori anticreștine și antifamilie străine moldovenilor. În acest context, el a vociferat amenințări cu expulzarea unor ambasadori occidentali după alegeri. La rândul său, liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a revenit la vechile fantome, amenințând cetățenii moldoveni cu venirea soldaților NATO care vor „elimina statutul de neutralitate al țării”, vor aduce după ei „jandarmii români”, iar moldovenii vor avea „copii cu pielea închisă, nu doar albă la culoare”....

Partidul Platforma Dreptate și Adevăr (PPDA) se angajează să promoveze o „politică externă echilibrată”, centrată pe integrarea europeană a R. Moldova, care înseamnă finalizarea reformelor, stabilitatea democratică, creșterea nivelului de securitate și reîntregirea țării; consolidarea relațiilor cu SUA, ”bazate pe obiective strategice comune la nivel regional și continental”; consolidarea parteneriatului strategic cu România; și menținerea unor relații reciproc avantajoase, de bună vecinătate cu Ucraina”. În raport cu Rusia, PPDA se angajează să dezvolte „relații reciproc avantajoase în baza principiilor de egalitate și respect reciproc, de recunoaștere a integrității teritoriale și suveranității R. Moldova” și va milita pentru evacuarea trupelor străine de pe teritoriul republicii.

Partidul Nostru evită orice poziționare clară în materie de politică externă, optează pentru mai multă autonomie/independență în raport cu Moscova, Bruxelles, Washington și București, creând impresia unei abordări suveraniste/stataliste. Cu toate acestea, partidul militează pentru normalizarea relațiilor cu Federația Rusă, deoarece acesta este principalul furnizor de gaze, iar în viitorul apropiat nu vor exista alternative serioase furnizărilor energetice din Rusia. În același timp, se declară sceptic față de importanța proceselor integraționiste vestice sau estice pentru dezvoltarea țării; consideră că vectorul geopolitic al R. Moldova ar trebui să fie decis de cetățeni în urma unui referendum, iar decizia în favoarea unui vector sau altul să fie obligatorie doar dacă este susținută de cel puțin două-treimi din populația țării.

Partidul Ilan Șor este lipsit de orice viziune coerentă de politică externă. Acesta se pronunță pentru consolidarea statalității moldovenești și respectarea neutralității militare a R. Moldova, însă ignoră cu desăvârșire prezența militară rusă în regiunea transnistreană. Fruntașii acestui partid sunt într-o confruntare permanentă cu politicile UE, care solicită ca Ilan Șor să fie cercetat și condamnat pentru rolul jucat în marele furt bancar din 2014. Ostilitatea anti-UE a Partidului Șor s-a manifestat pe deplin în decembrie 2020, când deputații acestui partid au votat împreună cu Partidul Socialiștilor un pachet de legi controversate care au adus în impas relațiile cu UE și Instituțiile Financiare Internaționale.

Partidul Unității Naționale (PUN) militează pentru reunificarea României cu Republica Moldova, integrarea în Uniunea Europeană și aderarea la NATO, toate percepute ca un „proces simultan și organic”; relații privilegiate cu România, până la reunificarea politică a celor două state românești; parteneriate strategice cu SUA și statele Uniunii Europene; relații pragmatice, economic avantajoase cu toate economiile importante ale lumii; readucerea teritoriului secesionist din stânga Nistrului în albia constituționalității prin schimbarea formatului de negocieri cu includerea României ca participant la acest format și recunoașterea că în 1992 a avut loc un act de agresiune din partea Rusiei; revizuirea acordului dintre RM și Rusia din 1992, și schimbarea formatului misiunii de pacificare din unul militar în format internațional civil.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) consideră că Unirea dintre România și Republica Moldova reprezintă o certitudine a viitorului, însă până când se îndeplinesc condițiile unei majorități parlamentare pro-Unire, Alianța pentru Unirea Românilor urmărește îndeplinirea unor puncte economice care să facă viața mai bună. Punctul zece, și ultimul din programul să politic, stipulează doar „retragerea trupelor de ocupație ruse din regiunea transnistreană și înlocuirea lor cu trupe de menținere a păcii sub egida ONU; și separarea facturilor la gaz și curent între regiunea transnistreană și restul R. Moldova”.

Totuși, valoarea reală a promisiunilor de politică externă făcute de partidele politice, trebuie testă prin corelarea lor cu angajamentele și acțiunile de politică internă. Doar așa vom fi în măsură să evităm efectul oglinzilor strâmbe și să înțelegem cât de realistă, pragmatică, pozitivă, avantajoasă și eficientă va fi politica externă a R. Moldova după alegerile parlamentare din 11 iulie.

Astfel, din cele opt partide menționate mai sus, doar în cazul partidelor PAS, PPDA și PUN putem afirmă că promisiunile de politică externă reflectă angajamentele luate pe plan intern, în materie de reforme concrete. Integrarea europeană și aplicarea integrală a Acordului de Asociere cu UE reprezintă elementul central al programelor lor politice, ceea ce le face potențiali parteneri în cadrul unei posibile alianțe de guvernare. În ciuda unor diferențe de perspectivă cu privire la o eventuală re-Unire cu România, aderarea la NATO, obiective promovate oficial de PUN, toate trei partide au, totuși, abordări realiste, militând, în primul rând, pentru parteneriate strategice cu Romania și SUA, relații strânse cu Ucraina, continuarea/dezvoltarea parteneriatului cu Alianța Nord-Atlantică, relații pragmatice și de respect reciproc cu Federația Rusă și soluționarea politică a conflictului din regiunea transnistreană, mizând pe susținerea și în coordonare cu UE și SUA.

Comuniștii și Socialiștii (BeCS), la rândul lor, ne propun o agendă internă scoasă de la naftalina epocii industriale sovietice. Implementarea Acordului de Asociere cu UE nu se numără printre obiectivele lor primordiale. Combaterea marii corupției, reformarea justiției, relansarea economiei afectată de pandemia Covid-19 nu se regăsesc printre priorități. Accentul se pune pe industrializarea țării ignorând subiecte cheie pentru economia modernă precum digitalizarea sau tranziția ecologică. De asemenea, întrebarea cine va achita factura re-industrializării R. Moldova după un model perimat, mai ales, în condițiile ignorării agendei europene, rămâne învăluită de mister mandarin. Mai mult decât probabil, socialiștii lui Dodon și comuniștii lui Voronin vor apela la Rusia și, în particular, China pentru finanțarea proiectelor lor. După cum se știe, spre deosebire de UE și SUA, nici Rusia, nici China nu înaintează condiționalități democratice, de bună guvernanță sau de transparență, iar fezabilitatea proiectelor propuse este adesea ignorată de creditorii ruși și chinezi.

Angajamentele interne ale Partidului Nostru abundă, în schimb, în promisiuni care ar rezona cu agenda europeană a R. Moldova, cum ar fi reforma justiției, reforma procuraturii, combaterea corupției, debirocratizarea, dezoligarhizarea, de-reglementarea, crearea condițiilor pentru concurență loială și liberă în toate domeniile economiei, crearea condițiilor pentru protejarea drepturilor investitorilor locali și străini, reformarea sectorului bancar al Moldovei, eliminarea torturii și a altor pedepse sau tratamente inumane și degradante, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, etc... Aceste promisiuni, însă, nu sunt văzute prin prisma angajamentelor asumate de R. Moldova prin Acordul de Asocierea cu UE, care practic este ignorat de Partidul Nostru. Există, totuși, o serie de promisiuni care ar putea crea tensiuni în relațiile R. Moldova cu partenerii de dezvoltare, cum ar fi: 1) folosirea unei părți a rezervelor valutare ale R. Moldova în calitate de investiții directe în ramurile industriale strategice ale Moldovei; 2) organizarea referendumului privind ”nerecunoașterea de către poporul R. Moldova a datoriilor pe creditele ineficiente (care au fost furate de guvernare, care nu au avut efecte pozitive, etc.); 3) declararea stării de urgență, care va asigura blocarea tuturor legilor și normelor în vigoare privind judecătorii și sistemul judecătoresc.

Pe plan intern, angajamentele Partidului Ilan Șor sunt contrare agendei europene și angajamentelor asumate de R. Moldova în cadrul Acordului de Asociere și Zonei de Comerț Liber Aprofundat și Comprehensiv (ZLSAC). Partidul militează pentru un rol decisiv al statului în sectoarele cheie ale economiei, precum infrastructura, transport, comunicații, energie, locuințe și utilități, comerț social, produse farmaceutice, ecologie; pentru asigurarea securității energetice și reducerea tarifelor energetice pentru populație, propune naționalizarea companiilor energetice, deținute de întreprinderile străine; și militează pentru revenirea la pedeapsa cu moartea pentru criminalii deosebit de periculoși. O astfel de politică internă va aduce în impas relațiile R. Moldova cu principalii săi parteneri UE, SUA, Consiliul Europei și Instituțiile Financiare Internaționale .

Printre promisiunile de politică internă formulate de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se numără în special: 1) confiscarea averilor celor care săvârșesc fapte de corupție; 2) procuror european; 3) susținerea fermierilor moldoveni cu o subvenție fixă anuală la hectar de 2.500 de lei pe an; 4) susținerea autorităților locale printr-un Program Național de Investiții-PNI- 100 de milioane de euro anual, prin care să se ofere susținere financiară pentru modernizarea drumurilor, construirea de rețele de apă și canalizare și reabilitarea clădirilor de învățământ; 5) autostrada Iași-Ungheni-Chișinău-Tiraspol-Odesa, începerea proiectării la autostrada “Ștefan cel Mare” - Bălți-Chișinău-Cahul-Galați; 6) construirea unei centrale electrice pe gaz în colaborare cu ROMGAZ, în apropierea capitalei Chișinău, pentru a valorifica gazul ieftin românesc etc... Toate aceste promisiuni sunt realizabile doar cu asistența financiară și tehnică a UE și a României, care este condiționată de implementarea reformelor prevăzute în agenda europeană și Acordul de Asociere. Prin urmare, AUR va trebui să enunțe mul mai clar și fără ambiguități atitudinea sa față de Acordul de Asociere, ignorat în programul său electoral.

În concluzie, succesul și credibilitatea viitoarei politici externe a R. Moldova va depinde nu atât de promisiunile de politică externă făcute de partide, cât de calitatea politicilor interne promovate de viitoarea alianță de guvernare, care va fi decisă de moldoveni la 11 iulie.

Altfel spus, parafrazându-l-l pe faimosul diplomat român, Nicolae Titulescu, „dați țării o politică internă bună, și veți avea o politică externă pe măsură”.

Text de Victor Chirilă, director executiv APE, publicat în Buletinul „Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă” elaborat de Asociația pentru Politică Externă, împreună cu Friedrich-Ebert-Stiftung

Prietenii tăi merită să știe ASTA!

Top stiri

Comentarii
Promo
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
03.10.2022 09:21 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin ca Dodon

30.09.2022 09:15 Nicolae Negru Nicolae Negru // Finanțează Guvernul ...

26.09.2022 09:15 Nicolae Negru Nicolae Negru // De ce nu renunță Put...

Horoscop
Vezi horoscopul tău pentru astăzi
Capricorn
Vărsător
Pești
Berbec
Taur
Gemeni
Rac
Leu
Fecioară
Balanță
Scorpion
Săgetător
Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Credeți că fostul președinte Igor Dodon trebuie investigat penal pentru TRĂDARE de PATRIE și CORUPȚIE?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2021. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md