„Vechiturile” electronice, la export

Reciclare // Republica Moldova va scăpa de primele 28 de tone de echipamente electronice vechi care ne pun viața în pericol

Strângători din fire, mii de moldoveni nu se îndură să arunce tehnica de uz casnic veche pe care o au de zeci de ani în gospodărie. „Cine ştie când şi la ce mai trebuie”, se gândesc gospodarii. Televizoarele alb-negru, mașinile de spălat „Aurica” sau frigiderele „Codru” au devenit piese de muzeu prin ogrăzile de la sate, însă puțini cunosc că „vechiturile” electrice sunt de fapt o bombă cu efect întârziat. Acestea conţin substanţe nocive și ne pun în pericol sănătatea.

De la televizoare, la computere

În ultimii ani, tot mai mult este utilizată în R. Moldova și tehnica de calcul care, odată ce iese din funcțiune, dă mari bătăi de cap proprietarilor. Aceștia nu știu cum să se debaraseze de computerele, copiatoarele sau imprimantele învechite pentru a face loc altora mai performante. Colacul salvator a fost aruncat anul trecut când, în premieră, o companie privată s-a apucat să colecteze echipamente electronice pentru a le trimite la reciclare în România.

28 de tone în jumătate de an

Iulian și Vasile sunt doi tineri din Chișinău care, în ultimii zece ani, au condus o mică afacere ce ține de comercializarea tehnicii de calcul. Când piața moldovenească a fost supraîncărcată cu tehnică de import, bărbații s-au gândit să se orienteze către piața deșeurilor electronice, care pentru Europa de mult nu mai era o noutate. „Am cumpărat o unitate de transport cu o capacitate de încărcare de 3,5 tone, am închiriat un spațiu de tip închis în care să depozităm tehnica colectată și am perfectat actele necesare pentru a obține autorizația specială de la Ministerul Mediului. Ne-a fost greu să găsim și un partener străin care să preia deșeurile. Inițial, ni s-a cerut să garantăm că vom livra anual o anumită cantitate de „vechituri”, dar era prea exagerată pentru țara noastră. Am negociat și am ajuns la o înțelegere cu o fabrică de reciclare din România, care este și cea mai mare din Europa de Est”, povestește Vasile Frimu cum a pus pe roate mica afacere în domeniul colectării deșeurilor electronice. Începând cu luna august 2013, au fost colectate peste 28 de tone de echipamente care urmează a fi exportate în România până la sfârșitul lunii martie curent.

Primii clienți au fost instituțiile de stat

Pentru a colecta cât mai rapid o cantitate mare de electronice, tinerii au propus companiilor de stat să se debaraseze de tehnica veche care aștepta de ani de zile să fie trimisă la groapa de gunoi. Printre primii clienți s-au numărat Institutul Național de Metrologie, Universitatea Agrară, Aeroportul Internațional Chișinău și Biroul Național de Statistică. „Noi am scăpat de 240 de computere, imprimante, copiatoare. Tehnica era casată de câțiva ani și nu știam ce să facem cu ea. Ne ocupa o bună parte din etajul tehnic al clădirii. Acum am eliberat spațiul și putem să-l utilizăm în alte scopuri. Urmează să adunăm tehnică și din oficiile noastre teritoriale și vom apela din nou la ajutorul acestei companii. Chiar au venit cu o inițiativă bună și nouă pentru R. Moldova”, apreciază Vitalie Valcov, director adjunct al Biroului Național de Statistică.

Piese de muzeu printre deșeuri

Universitatea Agrară a renunțat la câteva sute de kilograme de echipamente electronice vechi, în mare parte tot tehnică de calcul, dar a trimis la reciclare și două „piese de muzeu”, cum le numește Vasile Frimu. „Am luat de la ei o cameră video produsă prin anii ’60 și un aparat foto din 1974, care ar fi foarte atractive pentru colecționari. Le-am pus deoparte și le vom păstra. Poate deschidem ulterior un muzeu cu cele mai bizare obiecte pe care le vom primi pentru reciclare. Copiilor o să le fi interesant peste ani să vadă cu ce aparate făceam noi fotografii sau ce telefoane aveam”, spune entuziasmat omul de afaceri.

Nu renunță la tehnica sovietică

În depozitul agentului economic nu se găsesc, deocamdată, echipamente electrice produse în Uniunea Sovietică. Vasile Frimu are și o explicație: „Tehnica de atunci conține metale prețioase. Inginerii din URSS foloseau aproape în orice echipament aur sau argint. Băieții șmecheri de prin instituțiile de stat știu asta și păstrează obiectele. Pe de altă parte, ele sunt foarte periculoase având fosfor, mercur, cadmiu, biril. Neglijența le pune viața în pericol”. Ipoteza a fost confirmată și de vicedirectorul Biroului Național de Statistică. „Când am avut tehnică sovietică, a fost greu să o casăm. Era obligatoriu să facem un demers către Vistieria de Stat care trimitea o persoană să verifice toată tehnica. Se evalua ce metale prețioase are, se extrăgeau acele piese de preț și ulterior obțineam acordul să casăm utilajul”, explică Vitalie Valcov. Deoarece Vistieria de Stat nu mai există ca instituție din anul 2010, nu am putut să aflăm ce cantitate de metale prețioase a reușit să adune statul de prin „vechiturile” sovietice.

„Marea debarasare” în R. Moldova

Vasile Frimu speră că într-o zi compania sa va avea destule resurse financiare pentru a organiza la nivel național o campanie de debarasare de tehnica veche. Orice gospodar de prin satele R. Moldova va putea trimite la reciclare obiectele de muzeu marca „Aurica” sau „Codru” produse în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Exemplul ar putea fi preluat de peste Prut. În România, cel puțin o dată în an este organizată campania națională „Marea debarasare” în cadrul căreia cetăţenii scot echipamentele electrice în faţa caselor sau în locuri special amenajate, iar angajaţii de la autosalubritate le transportă la centrele de colectare și reciclare.

Va fi interzis importul echipamentelor ce conțin metale grele

În Republica Moldova se vorbește de câțiva ani despre perfectarea legislației în domeniul colectării selective și gestionării deșeurilor. A fost elaborat și un Regulament aparte care vizează deşeurile de echipamente electrice. „Trebuie să dezvoltăm la noi acasă un sistem de reciclare. Nu suntem un stat bogat, de aceea trebuie să beneficiem de aceste deșeuri și să întoarcem în circuitul economic anumite substanțe utile. Sperăm ca până la sfârșitul anului să fie modificată legislația, astfel încât să fie posibilă amendarea persoanelor sau companiilor care aruncă la întâmplare tehnică electrică. Noua lege va interzice și importul echipamentelor ce conțin metale grele și poluanți organici persistenți”, a punctat Elena Marduhaev, consultant principal al Direcției prevenirea poluării și managementul deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului.

Statistică: 4,5 kilograme de echipamente electronice pe cap de locuitor

Dacă în 2006 în R. Moldova au fost importate 5 713 tone de echipamente electrice și electronice (EEE), în 2009 importul s-a ridicat la 11 981 de tone. A fost în creștere și valoarea acestor bunuri de la 3,1 la 4,7 miliarde de lei. În anul 2010, din cauza crizei economice, a avut loc o descreștere până la 6 692 de tone de EEE, iar în anul 2011 importul a crescut până la 7 093 de tone. Statisticile au fost efectuate de Ministerul Mediului în baza datelor prezentate de Serviciul Vamal. Nu au fost luate în calcul utilajele importate de persoanele fizice și cele introduse în țară prin regiunea transnistreană. În opinia experţilor, dacă ar fi calculate și acestea, cifrele ar crește cu 30%. Unui cetățean moldovean i-ar reveni 4,5 kg de EEE. Prin comparație, în Uniunea Europeană unui locuitor îi revin 6,5 kg de EEE, iar în Danemarca cifra este de 32 kg pe cap de locuitor.