Ungaria își oprește centrala nucleară de la Paks din cauza Dunării secate. România forțează cu armata menținerea în funcțiune a Cernavodă

Ungaria a oprit centrala nucleară de la Paks, singura sa centrală de acest fel, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, măsură pe care prim-ministrul ungar Peter Magyar a descris-o drept o "premieră în 44 de ani".

Peter Magyar a anunţat duminică, 2 august, că funcţionarea unicei centrale nucleare a ţării este suspendată, o decizie fără precedent în ultimele patru decenii, motivată de scăderea accentuată a nivelului Dunării. În acelaşi timp, în Romania se desfăşoară operaţiuni de urgenţă pe Dunăre pentru ca reactorul 2 al Centralei Nucleare Cernavodă să poată rămâne în funcţiune. Armata României urmează să detoneze o stâncă pentru a devia cursul apei spre centrală.

"Din cauza noii scăderi a nivelului apelor Dunării, una dintre ultimele două unităţi de producţie ale centralei nucleare de la Paks va fi oprită la 01:30 dimineaţă", a scris Magyar pe contul său de X, cu puţin timp înainte de momentul programat al opririi. El a precizat că astfel producţia centralei va scădea la doar 240 de megawaţi şi că, în cursul zilei de duminică, instalaţia "va fi complet oprită pentru prima dată în 44 de ani".

Centrala de la Paks, situată la circa 100 de kilometri sud de Budapesta, asigură aproximativ 40% din producţia anuală de energie electrică a Ungariei. Vineri, operatorul centralei – care exploatează patru reactoare de concepţie sovietică, răcite cu apă preluată din Dunăre – avertizase deja că scăderea debitului fluviului ar putea obliga la închiderea integrală a centralei spre mijlocul săptămânii următoare. Guvernul a atras însă atenţia că decizia ar putea fi necesară chiar din weekend.

Deficitele prelungite de precipitaţii şi valul de căldură extremă care a cuprins Europa au împins pe alocuri Dunărea la minime istorice. Prognozele anunţă temperaturi de 40–42 de grade Celsius în zilele următoare în Europa Centrală, ceea ce riscă să agraveze şi mai mult situaţia hidrologică.

Oprirea centralei de la Paks survine după ce primarul Budapestei, Gergely Karacsony, a anunţat sâmbătă că, împreună cu operatorii de transport public din capitală, a analizat modalităţile de economisire a energiei. S-a decis limitarea vitezei pe liniile de metrou şi tramvai pentru a reduce consumul. „Acest lucru va prelungi durata călătoriei cu câteva minute, însă va permite o economie zilnică de 15 MWh de energie. În plus, pe anumite linii, în zilele lucrătoare vor circula autobuze diesel moderne și eficiente, dotate cu aer condiționat, în locul troleibuzelor electrice”, a scris Karacsony pe pagina sa de Facebook.

În România, pentru a se menţine funcţional cel de-al doilea reactor al centralei de la Cernavodă, sunt în derulare operaţiuni de urgenţă pe Dunăre. Reprezentanţii Armatei au anunţat că duminică, 2 august, vor detona o stâncă pentru a devia o parte din cursul apei către priza de alimentare a centralei. Ulterior, patru barje încărcate cu piatră vor fi scufundate controlat, pentru a bloca braţul Bala şi a forţa astfel un debit mai mare pe Dunărea Veche. Reprezentanţii "Apelor Române" arată că aceste măsuri ar trebui să îmbunătăţească alimentarea cu apă a centralei.

Implementarea acestor lucrări are alocate 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă. Totuşi, autorităţile avertizează că şi România ar putea fi constrânsă, în câteva zile, să recurgă la măsuri similare celor decise în Ungaria. La Cernavodă, nivelul Dunării scade cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi, iar, în condiţiile actuale, centrala poate funcţiona la limită încă patru-cinci zile, a explicat sâmbătă Sorin Rîndaşu, director general adjunct al Administraţiei Naţionale "Apele Române".

"Referitor la ceea ce se întâmplă în momentul de faţă la intrarea în ţară pe Dunăre, putem doar să confirmăm faptul că la Baziaş se înregistrează 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendinţa de scădere până în data de 7 august, când se vor înregistra în jur de 1.450 metri cubi. Ce înseamnă asta pentru Cernavodă? Înseamnă o scădere undeva la 2-3 cm pe zi. În aceste condiţii, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită.

Prin urmare, statul român, prin reprezentanţii săi, a dispus luarea unor măsuri în regim de urgenţă, care să încerce, pe de o parte, dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre Braţul Bala. Măsurile acestea constau în încercarea de a scufunda, în locuri prestabilite, după măsurători batimetrice realizate cu ajutorul Forţelor Navale Române, a unor barje, care vor fi scufundate controlat şi care vor avea o încărcătură de piatră, probabil 500 de tone, pentru că, în momentul de faţă, date fiind nivelurile Dunării, nu este permisă circulaţia cu un etiaj foarte mare", a spus Sorin Rîndaşu.

Singura veste bună menţionată de acesta este legată de Austria, unde în ultimele zile au fost înregistrate precipitaţii care au crescut debitele râurilor interioare. Efectele acestor ploi vor ajunge însă la intrarea Dunării în România abia peste aproximativ şapte zile, iar în zona Cernavodă după încă cinci zile. „Dacă se constată că apar creşteri de turbiditate, probabil că în zona de prelevare se vor opri acţiunile respective. În aceste condiţii, este destul de dificil de spus că totul este în siguranţă. Sunt riscuri, dar se face tot ceea ce este omeneşte posibil pentru menţinerea în funcţiune a centralei nucleare, care, în momentul de faţă, aduce un aport important, mai ales în condiţiile în care şi în Ungaria, din patru grupuri, trei deja au fost oprite, iar Bulgaria semnalează, de asemenea, probleme în funcţionarea centralei nucleare de la Kozlodui. Prognozele nu sunt foarte îmbucurătoare.

Singurul lucru pe care putem să-l spunem este că, în Bazinul Superior, în Austria, se înregistrează precipitaţii, ceea ce a permis creşterea nivelurilor râurilor din zonă, care alimentează Dunărea Superioară, dar trebuie menţionat faptul că sunt şapte zile de parcurs până la intrarea în ţară şi, de la intrarea în ţară până la zona Cernavodă, mai sunt încă cinci zile. Deci vorbim de două săptămâni în care trebuie găsite, cu resursele locale, soluţii care să permită în continuare funcţionarea centralei nucleare.

Rămâne de văzut ce capacităţi mai sunt, şi acestea sunt limitate, capacităţi de acumulare care pot fi evacuate controlat în perioada următoare, doar în momentele în care este absolut necesar, pentru că propagarea se face cu o foarte mică variaţie de cotă, dar ea există şi trebuie să se încerce nivelarea, compensarea acestui lucru", a mai declarat Sorin Rîndaşu.

Vineri, 31 iulie, după o şedinţă extraordinară convocată de premierul interimar Ilie Bolojan, Guvernul a decis instituirea stării de alertă la nivel naţional pentru întreaga lună august, în contextul crizei energetice. Ilie Bolojan i-a îndemnat pe români să reducă consumul de energie în intervalul de vârf 20:00–23:00, când reţeaua este cea mai solicitată.

În paralel, au fost anunţate posibile măsuri de limitare a consumului industrial pentru a preveni supraîncărcarea sistemului energetic. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Buşoi, a explicat că marilor consumatori de energie li s-a transmis deja o notificare: „Am făcut deja o comunicare consumatorilor semnificativi, peste 50 mii de megawați/ oră consum. Avem luni la ora 12.00 o reuniune în regim online. Am selectat un număr consistent de firme cu care vom discuta să vedem în ce măsură isi pot reorienta activitatea pentru a nu supraaglomera orele de seară. (...) În caz de situație gravă de lipsa de electricitate în sistem există proceduri, un manual, proceduri legale prin care se pot deconecta în primul rând marii consumatori industriali.

Dar nu vom ajunge acolo, luăm toate măsurile ca să nu ajungem acolo. Dar ne-ar ajuta foarte mult și vom cere marilor consumatori, aceia care pot, să își reorienteze producția și fluxul industrial către orele care nu-s de vârf Sunt convins că vor intelege. Pentru că e mai periculos și dificil si dezavantajos pentru ei să-i deconectăm pentru că ca le vor crea probleme. Mai bine facem un program voluntar controlat în care ei își reorientează activitatea sau cei din bandă își reduc consumul”, a detaliat acesta.

Debitul Dunării, fluviu care străbate zece ţări europene din Germania până la Marea Neagră, a coborât la valori istorice minime, iar una dintre consecinţele cele mai îngrijorătoare este reducerea producţiei de energie. Impactul se resimte nu doar în România, ci şi în alte state de pe cursul fluviului.

În România, situaţia a impus deja diminuarea activităţii la centrala nucleară de la Cernavodă, responsabilă de aproximativ 20% din producţia naţională de electricitate. Unul dintre reactoare a fost oprit, iar pentru al doilea autorităţile au renunţat, deocamdată, la planul iniţial de închidere, alegând să-l menţină operaţional cât timp condiţiile o permit.

În Austria, unde energia hidroelectrică reprezintă principala sursă de producere a electricităţii, scăderea debitului Dunării a dus la reducerea puternică a producţiei la centralele hidroelectrice. În Germania, nivelul Rinului se apropie, la rândul său, de un minim istoric, iar navele de marfă pot transporta doar aproximativ o cincime din încărcătura uzuală, ceea ce afectează grav lanţurile de aprovizionare.

Seceta loveşte dur şi Ţările de Jos, unde, de două săptămâni, autorităţile au declarat oficial existenţa unui deficit de apă. Efectele devin tot mai vizibile în agricultură, navigaţie şi furnizarea apei potabile.

Scăderea debitului Dunării produce consecinţe nu doar asupra producţiei de energie, ci şi asupra transportului fluvial, turismului şi agriculturii. În acelaşi timp, oamenii de ştiinţă şi arheologii profită de nivelurile foarte joase ale apei pentru a documenta situri şi vestigii rămase ascunse timp de secole sau chiar milenii. În Bulgaria, de exemplu, retragerea istorică a apelor fluviului a scos la iveală, în apropierea oraşului Riahovo, în nordul ţării, rămăşiţele unui mamut vechi de mii de ani.