Un nou DUEL Sandu-Stoianoglo: Procuratura Generală respinge acuzația potrivit căreia R. Moldova riscă să piardă 50 de milioane de euro de la UE, fiindcă această instituție nu a elaborat o stategie de recuperare a banilor sustrași din sistemul bancar

Procuratura Generală (PG) cataloghează drept „iresponsabile și manipulatorii” declarațiile președintei Maia Sandu, făcute la o întrevedere de la Kiev cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, potrivit cărora „singura condiție unde nu avem progres suficient pentru obținerea tranșei de 50 de milioane de euro din pachetul de asistență macrofinanciară este existența unei strategii de recuperare a banilor din frauda bancară, ce urma să fie elaborată de Procuratură”.

Administrația PG o acuză pe Maia Sandu că ar „dezinforma” deliberat societatea pentru a face un „transfer către Procuratură” a responsabilității pentru „incapacitatea sau nedorința” de a îndeplini condiționalitățile partenerilor de dezvoltare, asumate de Guvern și Parlament.

CITIȚI și Strategia de recuperare a banilor din jaful bancar, SINGURA condiție neîndeplinită de către R. Moldova pentru obținerea a 50 de milioane de euro din partea UE: Procuratura ar fi de vină

Procuratura mai arată că, în dosarul fraudei bancare, a pus sechestru pe bunuri în valoare de 3,1 miliarde de lei, însă „valorificarea finală a bunurilor sechestrate prin confiscare specială sau extinsă NU ține de competența Procuraturii, deciziile urmând a fi adoptate de instanțele de judecată care vor examina dosarele în fond”.

„Pentru corecta informare a publicului, Procuratura punctează următoarele:

1. Obligația procurorului de raportare pe marginea procesului de recuperare a banilor NU este inclusă în niciun act normativ și niciun mecanism al condiționalității pentru asistența macro-financiară oferită de UE nu prevede acest lucru.

2. Doar anexa la Memorandumul de asistență macro-financiară face referire la implementarea de către autorități a strategiei de recuperare a activelor fraudate, FĂRĂ a indica Procuratura ca instituție responsabilă, menționând expres că, autoritățile vor pregăti și vor transmite Parlamentului un raport privind progresele înregistrate.

3. Până în prezent, niciun reprezentant al forului legislativ nu a intervenit către Procuratură cu vreo propunere sau un plan comun de acțiuni de punere în aplicare a acestui document în partea ce implică atribuțiile Procuraturii, fiind omisă o conlucrare constructivă și legală în acest sens.

4. Subiectul acțiunilor pe care autoritățile RM trebuie să le întreprindă în contextul realizării prevederilor Memorandumului a fost abordat, în raport cu Procuratura, doar de către Prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi prin adresa din 7 mai 2021, conform căreia, Procuraturii i s-a recomandat ca, în comun cu autoritățile competente, să actualizeze Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, accelerarea investigațiilor penale prin diversificarea cooperării internaționale și informarea publică semestrială.

5. Din această perspectivă, Procuratura a elaborat și, de comun cu Centrul Național Anticorupție, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, la 18 mai 2021 a semnat Ordinul cu privire la aprobarea Mecanismului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar - act normativ interinstituțional care stabilește în concret acțiunile și sub-acțiunile necesare a fi întreprinse, executorii, termenele și indicatorii de progres, fapt despre care prim-ministrul a fost informat prin adresa din 21 mai 2021.

6. Deși am informat în repetate rânduri atât societatea, cât și autoritățile publice despre realizările vizând recuperarea banilor sustrași în context cu atribuțiile și competențele legale ale Procuraturii, reiterăm că, până în prezent, în dosarul frauda bancară, Procuratura, cu suportul Centrului Național Anticorupție, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a identificat și pus sub sechestru bunuri în valoare de 3,1 miliarde de lei.

7. Valorificarea finală a bunurilor sechestrate prin confiscare specială sau extinsă NU ține de competența Procuraturii, deciziile urmând a fi adoptate de instanțele de judecată care vor examina dosarele în fond.

8. Centrarea atenției guvernării doar pe mecanismele penale în procesul de recuperare a banilor fraudați reprezintă o abordare greșită. Or, din cauza procedurilor judiciare – acest mecanism este unul complex și de durată. Procuratura își asumă responsabilitatea de a accelera procedurile legale în acest sens în limitele admisibile de lege. Totodată, orientăm ca autoritățile publice competente să ia în calcul și mecanismele non-penale de restituire a mijloacelor financiare care pot fi mai eficiente și rapide, cu antrenarea băncilor implicate direct, indirect sau în virtutea răspunderii subsidiare pentru obligațiunile prevăzute de legislație în procesul de devalizare a sistemului bancar. Instituțiile competente (Guvernul, Banca Națională a Moldovei, Agenția Proprietății Publice etc) urmează să manifeste o poziție proactivă în această direcție. Considerăm că elaborarea și realizarea Strategiei de recuperare a banilor fraudați nu trebuie să fie plasată doar pe responsabilitatea Procuraturii și altor organe de drept. Acest document trebuie să prevadă abordări complexe și să conțină două componente: penală și nonpenală, urmând a fi elaborată cel puțin la nivel de Guvern, cu implicarea tuturor autorităților competente.

9. Procuratura conștientizează importanța asistenței Uniunii Europene pentru statul nostru și, alături de toate autoritățile implicate, își asumă angajamentul să prioritizeze și să accelereze la maxim activitățile de investigare a fraudei bancare și, respectiv, de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, cu informarea semestrială a Parlamentului sau, după caz, a Guvernului, către data ce-i va fi indicată din timp, prin note informative de progres”, se arată într-un comunicat de presă al PG.

Aceeași sursă acuză actuala guvernare că nu ar manifesta „interes pentru un dialog instituțional corect, bazat pe respect reciproc și o relație constructivă”.