Un comentator politic sugerează că adoptarea unei legi a LUSTRAȚIEI este mult prea târzie: „Lustrația ar trebui să fie una pentru viitor, nu pentru trecut”
O lege a lustrației ar fi trebuit să fie adoptată în primii ani de la obținerea independenței și nu acum, așa cum a propus recent Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, iar anterior Partidul Liberal și Partidul Liberal Democrat din Moldova. De această părere este comentatorul politic, Victor Nichituș, într-un material publicat pe blogul său.
„Nu e prima dată când în R. Moldova se vorbește despre lustrație. Prima dată s-a vorbit la începutul anilor 90. Dar cei care trebuiau condamnați pentru colaborarea cu instituțiile sovietice ocupau deja funcții de decizie în ierarhia tânărului stat moldovean. De exemplu, Mihai Popov, fost consilier al Ambasadei URSS la București (din 1986-1992), a ajuns în anul 1994 în funcția de ministru de Externe al R. Moldova. Cea de a doua discuție publică despre lustrație a avut loc în anul 2012. Atunci PL și PLDM au depus, separat, două proiecte ale legii lustrației. Liberalii moldoveni au cerut desecretizarea listelor de persoane care au colaborat cu KGB-ul moldovenesc. Soarta acestor proiecte a rămas incertă. După numirea reprezentanților liberali în conducerea SIS, aceștia nu mai cer aceste liste”, scrie acesta.
Potrivit sursei citate, majoritatea exponenților intelectualității consideră că o lege a lustrației ar însemna atât un proces de condamnare a crimelor comunismului, cât şi scoaterea în afara spaţiului public a celor care au lucrat în instituțiile sovietice ori au colaborat, într-un fel sau altul, cu poliția secretă a Uniunii Sovietice. „Dar majoritatea actualei elite a intelectualității moldovene a ocupat funcții în aparatul de conducere al Moldovei sovietice. Deputații din AIE au adoptat în anul 2012 Legea privind condamnarea crimelor comunismului, dar majoritatea parlamentară nu a avut curajul necesar elaborării unei legi care să condamne colaborarea cu KGB-ul moldovenesc. Motivul a fost explicat de fostul președinte al R. Moldova, Petru Lucinschi: adoptarea unei legi a lustrației ar lăsa teritoriul dintre Prut și Nistru fără intelectualitate”, a precizat Nichituș.
Comentatorul politic mai spune, făcând trimitere la declarațiile făcute de ultimul șef al KGB-ului din Moldova, Tudor Botnari, că puține persoane care au colaborat cu acest serviciu se mai află în funcții decizionale. „Adoptarea unei legi a lustrației este mult prea târzie. Cei care ar fi putut fi afectați de lustrație s-au aflat în funcțiile de conducere ale statului moldovean construindu-și propriile rețele de putere. Reţele mai degrabă economice, care influențează, din umbră, fenomenul politic moldovenesc. Problematica lustrației nu ține de necesitatea ei, ci de interesele care se ascund în spatele adoptării unei asemenea legi. Lustrația ar trebui să fie una pentru viitor, nu pentru trecut”, a conchis acesta.
Ce se întâmplă dacă înghiți sâmburii de măsline? Nici nu-ţi imaginezi
Marina Tauber oferă DETALII despre mitingul de duminică. Deputata infirmă că s-ar pregăti destabilizări: „Va fi o acțiune pașnică. Protestele, mitingurile sunt acțiuni democratice”
Friptură pe bază de AER. Nu este o glumă