DOC // Rusia a cheltuit peste un MILIARD de lei pentru a DESTABILIZA R. Moldova, inclusiv pentru FRAUDAREA alegerilor. SIS a prezentat DOVEZI privind finanțarea ILEGALĂ a celor 652 de candidați ai Partidului „Șansă” și așteaptă decizia CEC

Federația Rusă a cheltuit cel puțin un miliard de lei pentru a destabiliza R. Moldova și a compromite întregul sistem de guvernare al statului nostru. Actualmente, în perioada alegerilor locale generale, are loc cea de-a treia fază a operațiunii speciale puse la cale de Rusia, prin intermediul „grupărilor criminale Șor și Plahotniuc”, prin care Kremlinul vrea să preia controlul asupra republicii noastre, a avertizat astăzi directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, în cadrul unei conferințe de presă.

Șeful serviciului de inteligență a prezentat mai multe probe, potrivit cărora Partidul „Șansă”, care ar reprezenta același grup criminal condus de Ilan Șor, are misiunea de a prelua puterea la nivel local, în folosul Rusiei. Unul dintre scopuri este de a „crește” mișcări separatiste în mai multe zone ale R. Moldova.

Potrivit lui Musteața, războiul hibrid dus de Federația Rusă în R. Moldova s-a intensificat în anul 2022 și se manifestă prin tentative de răsturnare a ordinii constituționale și de preluare a puterii prin violență; amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a R. Moldova, în special UTA Găgăuzia; interferența Rusiei în procesul electoral din R. Moldova; propagandă şi alterarea spaţiului informațional; operațiuni subversive derulate de serviciile speciale ruse; exploatarea elementelor de crimă organizată pentru alterarea procesului electoral și democratic.

„Datele operative și analitice ale SIS indică asupra pregătirii și realizării, începând cu a doua jumătate a anului 2022, pe teritoriul R.Moldova, a unui scenariu subversiv de imixtiune externă cu scopul înlăturării violente a guvernării democratice și preluării controlului politic de către grupări criminale subordonate altor țări. Organizatorii acestui scenariu sunt afiliați structurilor de proiectare și implementare a unor tehnologii politice din Federația Rusă, conectați la administrația președintelui Rusiei și serviciile ruse de securitate. Autorii acestui scenariu pe teritoriul R. Moldova au fost stabiliți a fi exponenţi ai grupului criminal organizat condus de Ilan Șor, persoană inclusă în lista de sancţiuni internaţionale şi condamnat la 15 ani privaţiune de libertate. Grupul criminal organizat activează sub acoperirea mai multor proiecte politice”, a spus Musteața.

Sursa citată a subliniat că scopul acestui scenariu, pus la cale de Federația Rusă și implementat de grupările criminale „în câteva etape”, este subminarea securităţii R. Moldova. Mai întâi, au avut loc atacuri constante asupra instituțiilor de stat, lansate odată cu războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei în februarie 2022, manifestate prin atacuri cibernetice asupra infrastructurii IT, alerte false cu bombă la aeroport cu o intensitate majoră, operațiuni sub drapel străin pentru a trezi ura interetnică și altele.

Ulterior, au urmat încercări de a genera dezordini în masă, haos, violență și blocarea instituțiilor de stat, la indicația unor servicii speciale din afara republicii prin intermediul lui Ilan Şor şi partidului politic condus de acesta PP „Şor”.

„În primul rând, este vorba de protestele organizate cu plata fiecărui participant începute în 2022. De asemenea, în scop de provocare a violențelor în masă au fost desfășurate acțiuni de agresiune fizică la adresa reprezentanţilor organelor de poliţie, pentru a crea premise de răsturnare sau schimbare prin violență a orânduirii constituționale a R. Moldova.Am fost informați inclusiv de partenerii străini despre planurile de preluare forțată a guvernului cu implicarea 500 de cetățeni străini cu pregătiră militare în februarie - martie anul curent. Ulterior, din cauza deconspirării planului respectiv, au fost tentative de recrutare pe teritoriul republicii a unui număr mare de bărbați care au fost instruiți să realizeze acțiuni de luptă de stradă cu organele poliției. Toate aceste acțiuni erau coordonate local de către exponenții Partidului Șor”, a detaliat șeful SIS.

Pentru că planurile le-au eșuat, Moscova a recurs la compromiterea proceselor electorale în Republica Moldova la nivel de stat.

„În contextul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023, SIS a identificat activităţi de influenţare a proceselor electorale în scopul promovării intereselor statului străin – Federaţia Rusă – prin intermediul aceluiaşi grup criminal organizat condus de Ilan ŞOR. În acest sens, SIS, de comun cu Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție, a depistat şi documentat oferirea către un partid politic care participă la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 şi controlat de Ilan Şor, a fondurilor financiare în proporții deosebit de mari, de provenienţă externă, şi utilizarea acestora de către concurentul electoral contrar cu procedurile stabilite de legislație, prin subminarea proceselor democratice, implicit cele electorale”, a detaliat Musteața.

Șeful SIS afirmă că, după ce Partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional, Ilan Șor a asigurat transferul infrastructurii și exponenților fostei structuri Partidul „Şansă”, care acționează în interesele Federaiei Ruse.

„Investigațiile instituțiilor demonstrează cât de grav și de amploare este fenomenul de corupție politică la scară națională și cât de puternic este acest atac asupra statului. Coruperea proceselor electorale are loc în toate localitățile R. Moldova, avem documentate peste 160 de volume de dosare penale, dintre care 63 au fost trimise în judecată. Sunt implicați mii de polițiști în procesele de stopare a acestor scheme de corupere. Știm că cetățenii au așteptarea să oprim toate aceste fenomene imediat, dar la cât de ample și generalizate sunt, la ce proporții au ajuns, riscăm să nu avem poliție pe drumuri - nu putem lăsa străzile goale și oamenii fără protecție din cauza că cineva își bate joc de legea din R. Moldova. Blocarea sistemului de ordine publică este unul din scopurile acestui grup criminal organizat”.

Conform estimărilor făcute de SIS, Rusia a alocat cel puțin un miliard de lei pentru destabilizarea R. Moldova.

„În dosarul penal privind finanțarea ilegală a partidului au fost captate date în privința utilizării de către grupului criminal „Șor” a circa 200 de milioane de lei, bani utilizați inclusiv pentru finanțarea protestelor stradale și destabilizărilor din republică. Aici vorbim despre suma care s-a reușit a fi documentată corespunzător, dar datele operative indică sume de peste 400 de milioane de lei. Au fost documentate acțiunile grupării „Șor” de a crea și finanța mai multe partide politice din R. Moldova, care să acționeze concertat. Doar în ultimile luni, au fost identificate și documentate 90 de milioane de lei destinați coruperii alegătorilor, concurenților electorali și finanțarea ilegală a campaniei electorale”, a spus Alexandru Musteața.

Oficialul s-a referit și la rețeaua controlată de Ilan Șor care „își schimbă numele, dar își continuă activitățile subversive”.

„Finanțând ilegal o rețea vastă de deputați din Parlamentul R. Moldova, funcționari publici, reprezentanți ai mediilor de afaceri, jurnaliști, lideri politici și de opinie, Șor are drept scop destabilizarea situației social-economice și politice, pentru deturnarea parcursului țării de aderare la Uniunea Europeană. Unul dintre elementele de destabilizare a R. Moldova utilizat de Federația Rusă continuă a fi „regionalizarea”, iar în contextul alegerilor locale generale din 5 noiembrie curent, se constată a avea o intensitate sporită. Direcțiile principale de proiectare a influenței vizează crearea polurilor regionale de putere, loiale factorului rus, pentru aplicarea„pârghiilor de șantaj” în raport cu autorităţile centrale ale republicii, inclusiv din perspectiva amplificării problemelor separatist-autonomiste ale R. Moldova.

Realizarea scopului se materializează prin sprijinul unor persoane loiale interesului factorului rus, pentru a accede în procesul decizional local. Manifestările de influență externă, caracterizate prin intenţia de a instala în organele de conducere în regiuni a forţelor politice controlate de facto de Rusia, în perspectivă, cu probabilitate înaltă, vor cristaliza scenarii destabilizatoare - de la tendințe de tensionare sau blocare a dialogului cu Chişinăul până la manifestări de ordin separatist-radical. „Scenariul UTA Găgăuzia” reprezintă un model care se doreşte a fi implementat pe tot teritoriul R. Moldova, în contextul campaniei electorale din 5 noiembrie, de pe poziţiile Partidului „Şansă”, a anticipat Alexandru Musteața.

Directorul SIS spune că există bănuiala rezonabilă că practic toţi cei 652 de candidați ai Partidului „Șansă”, „într-o măsură mai mare sau mai mică”, au primit finanțare ilegală, care nu a fost raportată Comisiei Electorale Centrale.

„Putem spune cu siguranță că R. Moldova este supusă unor atacuri hibride de o amploare fără precedent. Manipulare, propaganda și dezinformare, tentative de schimbare a guvernului prin violențe, atacuri cibernetice, alarme false cu bombă, tentativa de a intra în țară a cetățenilor străini cu pregătire militară cu scop de a realiza operațiuni subversive, finanțarea masivă a unui grup criminal organizat care corupe alegătorii, cumpără deputați și lideri politici, cumpără candidați, totul pentru a compromite întreg sistemul de guvernare democratică în R. Moldova pentru a o trece în zona de influență a Federației Ruse. În acest context, se cere acțiuni imediate și decisive din partea autorităților constituționale ale statului. Raportul detaliat pregătit de SIS a fost expediat în adresa beneficiarilor legali, inclusiv procuraturii, Comisiei Electorale Centrale și CNA”, a declarat Musteața.

Întrebat dacă există premise ca Partidul „Șansă” să fie exclus din campania electorală pentru alegerile locale generale din 5 noiembrie curent, directorul SIS a spus că aest lucru nu ține de competența SIS.

„Noi am pregătit materialele, probatoriul, pe care l-am expediat inclusiv la CEC. Astfel, CEC și organele de drept urmează să ia anumite decizii”, a conchis Alexandru Musteață.