CSJ nu a admis spre EXAMINARE dosarul „Diaspora vs. R Moldova”

Magistrații Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, Valentina Clevadî și Oleg Sternioală nu au admis spre examinare dosarul „Diaspora vs. R Moldova”. O declarați în acest sens a fost făcută astăzi de avocatul cetățenilor din diaspora, Eduard Dogore.

„Nu a trecut admisibilitatea, însă nu cunoaștem motivele. Urmează să facem cunoștință cu motivarea, ulterior vom veni cu o reacție”, a precizat Digore pentru unimedia.info.

Digore se aștepta ca cel mai înalt for al justiției moldovenești să verifice legalitatea și temeinicia hotărârilor instanțelor inferioare. „CSJ trebuie să dea răspuns cetățeanului la mai multe pretenții și excepții ridicate în cadrul procesului:

- Hotărârile Consiliului Electoral de circumscripție electorală a municipiului Chișinău prin care s-a luat act de contestațiile cetățenilor și expediate Curții Constituționale, au fost emise în conformitate cu legea sau nu? Dacă da, atunci în baza cărei norme concrete? Nici autoritățile și nici instanțele inferioare n-au oferit acest răspuns până acuma;

- I s-a încălcat dreptul la vot al cetățeanului care s-a prezentat la urne și nu i s-a oferit un buletin de vot?

- Poate fi de vină cetățeanul care s-a prezentat la urne și n-a reușit să voteze? Ce putea face cetățeanul ca să-și exercite propriul vot?

- Faptul că dreptul la vot nu este unul cu caracter absolut, ar însemna oare că acesta poate fi încălcat?

- Secțiile de votare au fost deschise conform locului de aflare al cetățenilor moldoveni în localitățile din străinătate și proporțional numărului acestora?

- Poate o instanță judecătorească să substituie Curtea Constituțională și să declare constituționale unele norme care n-au constituit obiect de control la Curte?

- Au avut parte cetățenii de un proces echitabil, atâta timp cât:

➢ statul n-a prezentat toate probele pe care le are în posesie și se referă la persoanele contestatare, neglijându-se prevederile legale obligatorii în acest sens?

➢ În proces n-au fost atrași toți cetățenii vizați în hotărârile Consiliului electoral de circumscripție (cei în jur de 4 000 de contestatari);

➢ Instanțele au refuzat sesizarea Curții Constituționale pentru verificarea constituționalității art.49, alin.3 Cod electoral, care limitează 3 000 buletine de vot per secție de votare;

➢ Cauza a fost judecată de judecători recuzați pentru părtinire în favoarea statului și aflați în demisie;

➢ Instanțele resping audierea martorilor care au fost prezenți în ziua alegerilor la secțiile de votare cu pricina;

➢ Instanțele refuză verificarea actelor normative care au stat la baza organizării alegerilor din străinătate;

➢ Instanțele neglijează cu desăvârșire sarcina prevăzută de lege a statului de a-și proba legalitatea actului emis.

Acestea sunt întrebările principale la care cetățeanul trebuie să aibă un răspuns clar”, a declarat anterior avocatul.