Bașcanul Irina Vlah, „LECȚIE de DEMOCRAȚIE” pentru guvernarea R. Moldova: Nu spune o vorbă despre RĂZBOIUL declanșat de Rusia în Ucraina și afirmă că puterea de la Chișinău a GREȘIT atunci când a interzis panglica „Sf. Gheorghe”

„Subiectul panglicii „Sf. Gheorghe” e o greșeală a puterii politice de azi. Însăși ridicarea acestei teme este o greșeală. Și dacă, totuși, a fost ridicată, atunci tema trebuia discutată public cu toate grupurile societății și colectate toate opiniile. Astfel, se putea observa reacția societății și se ajungea la o decizie de compromis. Sper că politicienii își vor învăța lecția și se vor determina - ei trebuie să urmeze voința poporului ori totuși vor să impună poporului voința personală”, declară bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, cea care a semnat o lege locală privind permiterea purtării în regiune a panglicii „Sf. Gheorghe”, asociată cu agresiunea Rusiei în Ucraina.

Într-o postare-manifest pe pagina sa de Facebook, Irina Vlah, care sfidează legile adoptate de Parlamentul R. Moldova, a acuzat guvernarea de la Chișinău că ar fi „nedemocratică”.

„Democrația moldovenească e foarte fragilă. Și această fragilitate afectează direct unitatea poporului R. Moldova. Polarizarea politică a dezbinat poporul Moldovei în grupuri, care deseori par periculos de radicalizate. Subiectul panglicii „Sf. Gheorghe” nu este despre Irina Vlah. Acest subiect este, mai întâi, despre decizia unui grup politic de a aplica o interdicție legală, fără să consulte opinia societății. Acest subiect e despre ce fel de democrație construim - democrație după înțelegerea unui grup politic sau democrație care servește societatea? Pe toată durata celor 30 de ani de independență a R. Moldova, politicienii moldoveni și-au construit imaginea de „luptători” și nu de constructori. Ei au parazitat pe democrație și nu au servit democrația. Unii au parazitat pe tema unirii cu România, alții cu Rusia. Unii au folosit tema integrării europene, alții s-au arătat mari adepți ai modelului democrației americane. Mulți au încercat să își facă nume pe dezbaterea „limba e română sau moldovenească”. Toate aceste teme nu pot substitui viziunea de dezvoltare a țării”, a scris aceasta.

Vlah afirmă că generarea conflictelor interne nu este o misiune potrivită pentru o putere responsabilă. „Folosirea puterii în scopuri personale și de grup, în genere, e inadmisibilă pentru o putere responsabilă. Puterea trebuie să unească oamenii. Puterea trebuie să țină cont că poporul constă din oameni cu diferite păreri, preferințe și viziuni. Așa a fost și așa va fi. În mod special, puterea trebuie să fie atentă atunci când vine cu interdicții. Proiectele de interdicții trebuie să fie consultate larg cu toate grupurile sociale, așa încât legile să reflecte voința societății și nu a unui grup de politicieni. Puterea trebuie să vină cu argumente și să convingă și doar în condiții excepționale să impună. Noi, însă, am ajuns să fim guvernați în regim de stare excepțională continuu”, a reproșat bașcanul.

Fără a pomeni de agresiunea Rusiei în Ucraina, dar și de regimul represiv de la Moscova, care înăbușă din fașă oricare opinie separată, Irina Vlah menționează că „modelul democrației de azi al R. Moldova nu mai presupune consultări publice”.

„Nu a fost discutat public proiectul de lege despre interzicerea panglicii „Sf. Gheorghe”, nici proiectul de lege a bugetului, nici reforma procuraturii și nici multe altele. Societatea e pusă în situația de a primi tacit voința politicienilor. Puterea nu mai vrea să reprezinte voința societății - puterea vrea să impună societății voința să. Adepții puterii atacă și insultă obraznic opoziția, iar puterea salută tacit acest comportament. E o înțelegere distorsionată a democrației. Cred că puterea trebuie să găsească căi să evite temele, care generează polemici publice inutile, care dezbină societatea în grupuri conflictuale”.

La fel ca și Igor Dodon și alți politicieni proruși, Irina Vlah crede că R. Moldova trebuie să închidă ochii la ceea ce se întâmplă în regiune și la faptul că mii de oameni fără nicio vină sunt uciși la câteva zeci de km de granițele R. Moldova.

„Sunt sigură că pe toți ne unește dorința de a vedea R. Moldova de mâine mai dezvoltată decât azi, economia Moldovei de mâine mai modernă și mai diversificată decât azi. Vrem grădinițe, școli și instituții medicale în care lucrează mai mulți specialiști tineri. Vrem drumuri noi. Vrem locuri de muncă stabile și bine plătite. Vrem să știm cum vom depăși crizele anului 2022. Vrem tinerii să nu mai plece din R. Moldova. Aceste teme ne pot uni într-o familie prietenoasă, concentrată pe muncă, nu pe polemici”, a conchis sursa citată.