UE își forțează ritmul reformelor economice pentru a ține piept Chinei și Americii lui Trump

Eliminarea barierelor interne, reducerea sarcinilor administrative şi consolidarea protecției pentru produsele „Made in Europe”: cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc joi în Belgia pentru a accelera reformele destinate să redea competitivitatea economiei europene, tot mai presată de concurenţa dură din China şi de hiperputerea americană neîngrădită, conform AFP.

Liderii UE se vor întâlni în cadrul special al Castelului Alden Biesen, în provincia flamandă Limburg. Clădirea este o fostă comenduire teutonică, care a fost deopotrivă mănăstire şi fortăreaţă militară, iar astăzi, după restaurarea completă a sălilor baroce, serveşte drept modern centru de conferinţe.

Pe agenda acestei „retrageri”, concepută într-un format mai informal care vrea să se distanţeze de rigiditatea summiturilor de la Bruxelles, se află necesitatea urgentă a reformării pieţei unice europene. Vorbim despre un vast spaţiu de 450 de milioane de consumatori, devenit de-a lungul deceniilor coloana vertebrală a proiectului european.

Acest motor riscă însă astăzi să se gripeze. Europa se confruntă simultan cu presiunea Chinei, care controlează pământurile rare esenţiale pentru industriile mondiale, inundă continentul cu micile sale colete şi îşi sporeşte constant excedentul comercial, dar şi cu presiunea Statelor Unite. De la revenirea la putere a lui Donald Trump, Washingtonul a ameninţat cu idei precum anexarea Groenlandei, a folosit arma taxelor vamale şi a atacat frontal normele digitale şi de mediu ale UE.

În contextul în care ponderea Uniunii în PIB-ul global a coborât sub 15%, această evaluare sumbră a devenit larg împărtăşită în Europa, mai ales după raportul de impact prezentat în urmă cu 18 luni de fostul preşedinte al BCE, Mario Draghi.

„Vrem să rămânem doar o piaţă mare, supusă priorităţilor altora? Sau vrem să facem paşii necesari pentru a deveni o putere?”, a insistat economistul italian la începutul lunii februarie, înainte de întâlnirea cu liderii europeni la Alden Biesen.

Capacitatea UE de a finanţa efortul istoric de reînarmare, de a negocia acorduri comerciale mai avantajoase şi de a evita o retrogradare pe scena internaţională depinde direct de forţa sa economică. De aceea, reformele interne sunt considerate vitale.

Discuţiile de joi nu urmăresc definirea unor soluţii complet noi. Acestea sunt deja, în mare, identificate. Obiectivul este mai ales accelerarea punerii lor în aplicare, pentru a nu pierde timp preţios într-o competiţie globală acerbă.

Comisia Europeană a elaborat deja un amplu program de reforme destinat întăririi competitivităţii blocului comunitar în diverse domenii cheie.

Tratament şoc

Scopul principal este eliminarea barierelor interne care frânează activitatea economică, perfecţionarea Uniunii Pieţelor de Capital pentru a pune mai eficient economiile în serviciul întreprinderilor şi reducerea acumulării de reglementări europene, dar şi naţionale.

Acest tratament şocant, însă, s-a blocat parţial în procedurile legislative complexe ale Uniunii. Miercuri, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a îndemnat deputaţii europeni să meargă mai departe şi să grăbească procesul.

Totodată, ea a confirmat că, în luna martie, Comisia va prezenta un proiect pentru un nou statut juridic al întreprinderilor, „UE Inc.”, menit să reducă sarcinile administrative ale acestora. Von der Leyen a evocat şi posibilitatea recurgerii la o „cooperare consolidată” pentru anumite reforme, adică aplicarea lor doar în statele dispuse să avanseze, dacă obţinerea unui acord între toate cele 27 de ţări membre se dovedeşte prea dificilă.

Statele membre nu se pun însă întotdeauna de acord asupra măsurilor concrete care trebuie adoptate. Divergenţele de viziune persistă, chiar dacă există un diagnostic comun.

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Friedrich Merz, prezenţi miercuri la un summit al industriei europene la Anvers, au subliniat la unison necesitatea de a reforma Europa fără noi întârzieri.

Cu toate acestea, poziţiile lor nu coincid în toate detaliile. În timp ce Emmanuel Macron a apărat „preferinţa europeană” – cerinţa ca anumite companii care beneficiază de fonduri publice, inclusiv producătorii auto, să îşi procure componente din Europa – Merz a susţinut că o asemenea soluţie trebuie rezervată „doar sectoarelor strategice şi doar ca ultimă soluţie”, fără a exclude unele ţări partenere.

Comisia a pregătit deja un proiect de lege în acest sens, cu prezentare aşteptată pe 25 februarie.

Într-un mod similar, ideea reluată de Macron privind utilizarea de împrumuturi europene comune pentru finanţarea investiţiilor în sectoare orientate spre viitor a fost întâmpinată cu rezerve la Berlin. „Este inacceptabil să ceri mai mulţi bani fără a te angaja la reforme”, a criticat marţi o sursă guvernamentală germană.

La nivelul celor 27 de state membre, „există o mare convergenţă”, chiar dacă apar „unele perspective politice sau naţionale care diferă oarecum”, a încercat să tempereze aşteptările un diplomat european care a solicitat anonimatul.