„Uciși” încet în lista așteptării

Boală // În R. Moldova sunt peste 11 000 de pacienți care suferă de hepatită virală C cronică, dintre care doar 300 primesc tratament gratuit de la stat. Restul așteaptă ca boala să se agraveze, pentru ca să nimerească în „lista salvatoare”

Hepatită este o boală asimptomatică, care nu „te anunță” atunci când ești infectat cu vreunul din viruși. Dacă nu dai testul la marcherii hepatici, poți afla peste un an sau mai mulți că ești infectat, atunci când deja boala își face de cap. Te poți trezi cu ficatul atacat, având ciroză sau chiar cancer. Tragedia este că tot mai mulți oameni se infectează cu hepatite, nu doar în R. Moldova, ci și în întreaga lume. Potrivit ultimelor date ale Ministerului Sănătății, numărul bolnavilor de hepatită C crește ca pe drojdii. Dacă în anul 2008 la evidența medicilor erau 6 760 de pacienți, doi ani mai târziu numărul lor a ajuns la 8 854, iar în anul 2012 – la 11 147. Comunitatea medicală este de-a dreptul îngrijorată de această evoluție. Tratamentele pentru această afecțiune costă câteva zeci de mii de euro, iar statul plătește anual doar pentru 300 de pacienți. Aceștia sunt aleși în funcție de mai mulți factori, cum sunt cantitatea de viruși pe care o au și gravitatea bolii.

Infectată chiar în spital?

Ludmila M. are hepatita C de un an și jumătate. Lucrează într-o instituție publică dintr-un raion de la nord, iar despre boala ei nu știe nimeni, doar familia. Ea însăși a aflat despre asta întâmplător, când s-a dus la spital să dea niște analize generale la sânge, pentru că se simțea rău. „Amețeam des și credeam că am anemie. Nu aveam poftă de viață, simțeam niște slăbiciuni mari”, povestește femeia de 43 de ani. Rezultatele testelor însă nu au fost cele la care se aștepta Ludmila. „Credeam că am hemoglobina sub limită și când colo…”, povestește tristă bolnava. Nu își amintește de unde s-a infectat. „Eu nu am umblat cu alți bărbați, soțul meu a murit demult într-un accident cu mașină. Tot prin spitale m-am molipsit și eu. Cu dinții am umblat iată, mi-am făcut niște măsele cu doi ani în urmă, după asta am avut o operație la apendicită, tot așa, m-au tăiat acolo… tot de la medici am luat-o”, dă din mâini dezgustată femeia. Ochii îi sunt îngălbeniți, tot așa îi este și pielea. Ludmila pare slăbită și uscățivă.

Încă nu primește tratament

Ne povestește că încă nu i-a venit rândul să se înscrie în lista celor bolnavi de hepatita C, care primesc medicamente gratuite de la stat, pentru că situația ei nu e „suficient de gravă”. „Medicul meu din raion mă ține la evidență, o să mă înscrie când o să mă simt mai rău. Acum parcă sunt în normă. Îmi dă niște pastile, să nu îmi fie mai rău. Ce pot să fac eu mai mult? Acolo îi înscriu pe aceia care sunt tare-tare grav bolnavi, cu ciroză deja. Singură de unde să scot 15 000 de euro pentru tratament, dacă eu am o leafă de 2 500 de lei? Ce să facem, o să așteptăm”, oftează femeia.

Lista „magică”

Maria Cojuhari, șefa Secției hepatologie de la Spitalul Clinic Republican, explică modul în care o persoană este pusă în lista de așteptare. Pe masa de lucru are câteva caiete mari, cu numele tuturor pacienților care își așteaptă rândul. „Iată, de exemplu, Marcica, din satul cutare, născută la data cutare, bolnavă de hepatită cronică, așteaptă să primească medicamente…”, ne arată medicul. „Îi sunăm, le trimitem scrisori recomandate, ca să-i anunțăm despre faptul că le vine rândul”, punctează șefa de secție. „Bolnavii se iau în funcție de cantitatea de viruși pe care o are un pacient. Cine e mai grav bolnav, trece primul, apoi ceilalți. Restul, care stau acasă, sunt supravegheați, desigur. Primesc niște medicamente hepatoprotectoare”, spune Cojuhari. Totuși, există și persoane care pot beneficia de un loc sigur în lista „magică”. „Printre ei sunt femeile care au cinci copii sau mai mult, medicii și lucrătorii medicali, persoanele care au participat la război, cei care au o evoluție agresivă a bolii ș.a.”, spune medicul. Maria Cojuhari ne asigură că rândul se mișcă repede, iar un pacient poate primi medicamentele mult așteptate într-un an sau doi, „cel mult”.

Criteriile de selecție, „subiective”

„Teoretic, toți bolnavii sunt candidați pentru tratamentul specific al hepatitei C, însă cu grad diferit de eficiență al acestui tratament. Pacienții se aleg pe criterii clinice, în funcție de cine are mai multe șanse să se trateze și de tipul virusului, dar și de gradul de afectare a ficatului”, explică și Stela Bivol, director pe Politici și Cercetări la Centrul PAS. „Într-o lume ideală, unde preparatul ar fi ieftin, s-ar da la toți, indiferent de șansele de vindecare. În condițiile în care costul acestui tratament este unul mare, de circa 15 000 de euro pentru o cură de 48 de săptămâni, lupta pentru prioritate este și mai acerbă. Timpul de așteptare depinde de capacitatea ficatului de compensare – unii pot aștepta, alții nu”, mai spune expertul. „Există criterii standard de prioritizare în toată lumea, în funcție de rezultatele unor teste clinice, dar la astea se alătura și alte motive, menite să mai „rărească” rândurile potențialilor candidați. De exemplu, utilizatorii de droguri sunt excluși din „competiție” pe motive subiective, contrar recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății.

Teste și documente

„Pentru a fi inclus în lista de așteptare, este nevoie de un set de documente, printre care analizele la marcherii hepatici, viremia (o analiză care arată conținutul de viruși în sânge), ultrasonografia, probele ficatului etc.”, explică și Maria Cojuhari. Stela Bivol spune însă că aceste investigații costă și, de obicei, nu sunt acoperite de asigurare. „Nu toată lumea face efortul să își facă un dosar clinic complet. Având în vedere șansele mici de a obține tratamentul, probabil consideră că nu merită investiția. Alții posibil nici nu știu bine că există tratament specific și consideră că acel tratament care menține funcția hepatică este unicul existent. Depinde de capacitatea pacientului de a-și urma interesul și de a ajunge pe listă”, concluzionează aceasta.

Prețuri pipărate la medicamente

Expertul mai consideră că cea mai gravă problemă la acest capitol este faptul că statul nu intervine în negocieri, ca să scadă prețurile la medicamente. „Atunci când e vorba de mari companii transnaționale monopoliste deținătoare de drepturi exclusive, acest preț este unicul și nu există unul mai mic. Având în vedere că R. Moldova are o problemă mare legată de hepatita C, statul ar putea fi mai activ în negocierile pentru reducerea prețului. De exemplu, la sfârșitul anului 2013 a apărut un nou preparat de tratament al hepatitei C, mai bun decât schema actuală, dar o pastilă costă 1 000 $ și pentru un curs e nevoie de 84 000 de dolari. În trei luni de la lansare, directorul acestei companii farmaceutice a devenit miliardar. Circa 90% din toți pacienții de pe mapamond nu-și permit acest tratament”, explică Stela Bivol. Aceasta spune însă că Republica Moldova s-ar putea asocia la eforturile anti-lobby contra acestor corporații, ca aceste prețuri să fie micșorate, cel puțin pentru țările mai sărace. Iar până Ministerul Sănătății și Agenția Medicamentului ar negocia, eventual, niște prețuri mai reduse cu monopoliștii, doamna Ludmila își va aștepta rândul.

450

de bolnavi de hepatită C sunt acum pe lista de așteptare a Spitalului Clinic Republican

Material publicat în ediția print a Ziarului Național din 14 martie