VIDEO // Trei savanţi au făcut cea mai mare DESCOPERIRE a SECOLULUI. Au muncit la ea 40 de ani: „Este cu adevărat REVOLUŢIONARĂ!” Anunţul a fost făcut în urmă cu puţin timp

Câştigătorii premiului Nobel pentru Fizică 2017 sunt Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip. S. Thorne, a anunţat marţi Comitetul Nobel de la Stockholm.

Premiul Nobel pentru Fizică în acest an a fost acordat savanţilor Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip. S. Thorne „pentru contribuţii decisive la detectorul LIGO şi pentru observaţiile undelor gravitaţionale”.

Credit: Facebook/Nobel Prize

Pe 14 septembrie 2015, undele gravitaţionale ale universului au fost observate pentru prima dată. Acestea, care au fost prezise de Albert Einstein în urmă cu 100 de ani, au provenit dintr-o coliziune a două găuri negre îndepărtate, aflate la 1,3 miliarde de ani lumină. Fiind detectate cu ajutorul LIGO din Statele Unite.

Semnalul a fost extrem de slab atunci când a ajuns pe Pământ, dar promitea deja o revoluţie în astrofizică. Undele gravitaţionale reprezintă un nou mod de a observa cele mai violente evenimente în spaţiu şi testează limitele cunoaşterii noastre.

LIGO, sau Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory, este un proiect de colaborare care implică peste 1.000 de cercetători din mai mult de 20 de ţări.

Pionierii Rainer Weiss şi Kip S. Thorne, împreună cu Barry C. Barish, savantul care a condus proiectul şi la dus la realizare, au făcut ca patru decenii de eforturi de cercetare ale LIGO să ducă la prima observare a undelor gravitaţionale.

Rainer Weiss, Kip S. Thorne şi Barry C. Barish

Rainer Weiss, născut la data de 29 septembrie 1932, este un fizician american de naţionalitate germană şi profesor de fizică de la MIT. Este cunoscut şi pentru inventarea tehnicii laserului interferometric.

Barry C. Barish, născut pe 27 ianuarie 1936, este fizician şi profesor de fizică la California Institute of Technology. Este expert în unde gravitaţionale.

Kip S. Thorne, născut la data de 1 iunie 1940, este fizician şi profesor de fizică teoretică la California Institute of Technology şi este expert în implicaţiile astrofizice ale Teoriei Relativităţii a lui Einstein.

Ieri (2 octombrie), în cadrul decernării Premiului Nobel pentru Medicină, care fost primul din sezonul 2017, laureaţii au fost cercetătorii Jeffrey C. Hall, Michael Roshbash şi Michael W. Young, care au reuşit să izoleze o genă a muştelor care poate controla ritmul biologic zilnic, demers care are relevanţă şi pentru oameni (detalii aici).

Laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică de anul trecut sunt David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz, premiul fiind acordat pentru ,,descoperirile teoretice despre fazele tranziţiilor topologice şi fazele topografice ale materiei''. Aceştia au studiat fazele neobişnuite şi stările materiei, precum superfluidele, superconductorii şi straturile magnetice, iar cu ajutorul muncii lor, oamenii de ştiinţă pot explora fazele neobişnuite ale materiei

În 2015, premiul Nobel pentru Fizică le-a fost atribuit cercetătorilor japonez Takaaki Kajita şi canadian Arthur B. McDonald, pentru contribuţiile lor semnificative în ceea ce priveşte experimentele care au demonstrat că particulele neutrino îşi modifică identităţile, metamorfoză care implică faptul că acestea au masă.

Din 1901, premiul pentru Fizică a fost acordat de 110 ori şi au fost 204 de laureaţi, între care doar două femei: Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer. De 50 de ori premiul a fost acordat unui singur laureat. Totodată, John Bardeen a primit un Nobel pentru Fizică de două ori.

Cel mai tânăr dintre laureaţii Premiilor Nobel a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani când a primit premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu tatăl său, în 1915. Cel mai vârstnic laureat este Raymond David Jr., care avea 88 de ani când a primit premiul pentru fizică, în 2002.

Sezonul Nobel 2017 va continua, miercuri, cu premiul pentru chimie. Joi, va fi anunţat câştigătorul premiului Nobel pentru literatură.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel - va fi anunţat vineri. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 9 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (circa 940.500 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii pentru Fizică primesc o medalie care reprezintă Natura, în forma unei zeiţe, asemănătoare cu Isis, care iese dintre nori şi are în mâini cornul abundenţei, iar vălul care îi acoperă faţa austeră este susţinut de Geniul Ştiinţei.

Pe medalie este inscripţionat un citat inspirat din Vergilius Aeneid: Inventas vitam juvat excoluisse per artes (Invenţiile îmbogăţesc viaţa, pe care arta o înfrumuseţează), iar mai jos este gravat numele laureatului. Designul apartine lui Erik Lindberg.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Numele nominalizaţilor şi alte informaţii despre aceştia sau despre procesul de selecţie nu pot fi făcute publice timp de 50 de ani.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Fizica a fost primul domeniu de acordare a premiilor menţionat în testamentul lui Alfred Nobel, prin care savantul şi omul de afaceri suedez hotăra ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an "sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanităţii".