Premiul Nobel, scut pentru Ales Bialiațki în infernul detenției din Belarus

Disidentul belarus Ales Bialiațki, recent eliberat din închisoare în urma unui acord între Minsk și Washington, și-a exprimat recunoștința față de Premiul Nobel pentru Pace, afirmând că acesta l-a protejat în detenție. El a promis să continue „munca” sa din exil, conform relatării AFP.

„Chiar dacă am avut parte de toate chinurile cu care se confruntă deținuții politici din Belarus – celule de izolare și umilințe constante (...) - premiul m-a protejat de alte nenorociri și experiențe neplăcute suferite de alți colegi,” a declarat el din Lituania, menționând că temnicerii au perceput faptul că „această persoană a primit un fel de premiu și nu putea fi bătută.”

Ales Bialiațki, ajuns la 63 de ani, a fondat și condus Viasna („Primăvara”) din 1996. Acest grup, principalul apărător al drepturilor omului din regiune, oferă informații esențiale privind represiunile din Belarus. Viasna documentează detaliat arestările și procesele judiciare. Activitatea sa a dus la acordarea Premiului Nobel pentru Pace lui Ales Bialiațki în 2022, pe care l-a împărțit cu ONG-ul Memorial din Rusia și Centrul pentru Libertăți Civile din Ucraina.

El a fost arestat în 2021 și condamnat în 2023 la 10 ani de închisoare pentru un așa-zis „trafic de valută”, un caz catalogat drept fabricat de organizația sa. Acum, din exil, el a subliniat că este hotărât să-și continue activitatea: „Nu renunț. Viața continuă și trebuie să ne continuăm munca,” a afirmat. El este convins că „situația din Belarus se va schimba în bine, într-o zi sau alta.”

De la venirea la putere în 1994, Aleksandr Lukașenko, acum în vârstă de 71 de ani, a înăbușit diferite mișcări de protest. Cele mai semnificative s-au desfășurat în 2020 și 2021, după alegerile prezidențiale contestate, slăbindu-l și obligându-l să ceară sprijinul lui Vladimir Putin. Uniunea Europeană și Statele Unite au sancționat sever guvernul belarus pentru aceste represiuni și sprijinul arătat invaziei rusești în Ucraina din februarie 2022, parțial lansată de pe teritoriul belarus.

Ales Bialiațki a cerut duminică Uniunii Europene să poarte discuții cu autoritățile belaruse pentru a opri persecuțiile politice. „Pentru societatea europeană și alte democrații, trebuie să punem capăt represiunilor din Belarus,” a spus el. „Represiunile sunt orchestrate de regim – cu cine altcineva să discutați dacă nu cu regimul?”, a evidențiat el. Cu toate acestea, considera important să fie menținută presiunea, dintr-o poziție de forță, „deoarece regimul belarus înțelege doar acest limbaj,” a conchis Ales Bialiațki.