Zelenski dispus să renunțe la aderarea Ucrainei la NATO în schimbul garanțiilor de securitate occidentale după discuțiile maraton de la Berlin cu emisarii SUA

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că este dispus să renunțe la ambițiile Ucrainei de a adera la NATO, după discuțiile întinse pe parcursul a peste cinci ore, care au avut loc duminică la Berlin cu reprezentanții Statelor Unite, în încercarea de a pune capăt conflictului cu Rusia. Negocierile vor continua luni.

Steve Witkoff, emisarul lui Trump, a menționat că în urma întâlnirii pe care el și ginerele lui Trump, Jared Kushner, au avut-o cu Zelenski, s-au înregistrat „progrese semnificative” în eforturile de a încheia actualul conflict, cel mai sângeros din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, nu au fost dezvăluite toate detaliile. Consilierul lui Zelenski, Dmitro Lîtvin, a precizat că președintele va comenta discuțiile odată ce acestea vor fi încheiate luni. El a spus că; oficialii analizează proiectele de documente.

Lîtvin a declarat reporterilor într-o conversație pe WhatsApp că „întâlnirile au durat peste cinci ore și s-au încheiat astăzi cu un acord de a se relua mâine dimineață (luni)”. Înainte de discuții, Zelenski a confirmat că este dispus să renunțe la obiectivul Ucrainei de a adera la NATO în schimbul unor garanții de securitate din partea Occidentului. Această decizie reprezintă o schimbare semnificativă pentru Ucraina. Țara a aspirat să adere la NATO pentru a se proteja de atacurile Rusiei și acest obiectiv este inscris în Constituția țării. Mișcarea ar putea satisface unul dintre scopurile de război ale Rusiei, dar Kievul nu-și schimbă poziția privind cedarea teritoriului către Moscova.

Witkoff a declarat într-o postare pe X că „reprezentanții au purtat discuții amănunțite asupra planului de pace în 20 de puncte, agendelor economice și altor subiecte. Progresele sunt semnificative și se vor întâlni din nou mâine dimineață”. Cancelarul german Friedrich Merz, gazda discuțiilor, ar fi făcut câteva remarci scurte, permițând ulterior celor două părți să negocieze.

Alți lideri europeni sunt așteptați în Germania pentru a participa la discuțiile de luni. NATO VERSUS GARANȚII DE SECURITATE Zelenski a menționat că, de la început, dorința Ucrainei a fost să adere la NATO pentru a obține „garanții reale de securitate”. Cu toate acestea, unii parteneri din SUA și Europa nu au susținut acest curs. „Astfel, în prezent, garanțiile bilaterale de securitate între Ucraina și SUA, garanții similare articolului 5 din partea SUA, precum și din partea altor țări – Canada, Japonia – reprezintă o oportunitate de a preveni o nouă invazie rusă”, a spus Zelenski. El a adăugat că aceste garanții ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere legal.

Boris Pistorius, ministrul german al apărării, a comentat că este „un semn pozitiv” faptul că Trump și-a trimis emisarii la Berlin. Însă a precizat că, deși configurația nu este ideală pentru astfel de negocieri, „poți dansa doar cu cei care sunt pe ringul de dans”, referindu-se la alegerea celor doi oameni de afaceri ca negociatori. Despre oferta Ucrainei de a renunța la NATO în schimbul unor garanții, Pistorius a subliniat că Ucraina a avut experiențe neplăcute în trecutul recent cu astfel de garanții. El a reamintit că în 1994, Kievul a renunțat la arsenalul său nuclear în schimbul unor promisiuni teritoriale din partea SUA, Rusiei și Marii Britanii. Pistorius a remarcat că „rămâne de văzut” cum va evolua oferta lui Zelenski și ce condiții necesită îndeplinite. Problemele teritoriale și angajamentele internaționale sunt esențiale, iar fără o implicare semnificativă din partea SUA, garanțiile de securitate nu ar avea mare „valoare”.

Marea Britanie, Franța și Germania îmbunătățesc propunerile SUA. Într-un proiect dezvăluit luna trecută, erau menționate cerințele ca Kievul să cedeze teritoriu, să renunțe la NATO și să-și limiteze forțele armate. Aliații europeni consideră că acest moment este „critic” pentru viitorul Ucrainei și au încercat să sprijine financiar Kievul prin utilizarea activelor înghețate ale băncii centrale ruse pentru a finanța bugetul militar și civil.